ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 982/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 982/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 111
din 20 iulie 2005, Tribunalul Militar Teritorial București a achitat, în baza art.
11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pe
inculpatul P.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen. și art.
184 alin. (2) și (4) C. pen.
Totodată, în baza art. 14 și
art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 999 C. civ., a fost respinsă acțiunea
civilă formulată de Spitalul de Urgență Petroșani.
Pentru a dispune achitarea,
s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București a fost trimis în
judecată inculpatul P.G. pentru infracțiunile prevăzute de art. 178 alin. (2) C.
pen. și art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., reținându-se că, la data de 2
noiembrie 2001 a condus un autoturism pe DN 66 și încălcând axul șoselei, a
pătruns pe contrasens, intrând în coliziune cu autocamionul condus regulamentar
de numitul B.V. și provocând răsturnarea în râul Jiu a autocamionului, soldată
cu decesul numitului L.G. și vătămarea corporală a lui P.N., care a necesitat
pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale.
Pentru a pronunța achitarea,
instanța de fond a reținut că din expertizele tehnice efectuate în cauză nu
rezultă cu certitudine locul producerii impactului și culpa inculpatului
constând în depășirea axului drumului.
Curtea Militară de Apel,
prin decizia nr. 16 din 26 aprilie 2006, admițând apelul Parchetului Militar de
pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, a desființat sentința și,
rejudecând, a dispus condamnarea inculpatului, la 2 ani închisoare, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen. și, la 8 luni închisoare,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen.
În baza art. 1 din Legea nr.
543/2002, s-a constatat că pedepsele aplicate sunt grațiate în întregime.
Totodată, s-a atras atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din legea sus-menționată, a căror
nerespectare ar avea drept urmare revocarea grațierii condiționate.
S-a admis acțiunea civilă
exercitată de Spitalul de Urgență Petroșani și a fost obligat inculpatul la
plata sumei de 11.849.058 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare, la care
s-a adăugat dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a
hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
Prin recursul declarat,
inculpatul susține că decizia instanței de apel este nelegală și netemeinică,
întrucât se bazează pe o cercetare superficială și defectuoasă a locului
faptei, în cadrul căreia nu s-au luat măsuri pentru conservarea urmelor
producerii accidentului, măsurătorile nu relevă cu exactitate locul unde a avut
loc impactul, precum și alte date din sectorul de drum unde a avut loc
accidentul, iar completarea ulterioară nu s-a efectuat cu respectarea legii,
și, deci, nu are valoare probatorie, astfel că trebuia menținută sentința de
achitare a instanței de fond.
Recursul este fondat.
Din examinarea lucrărilor
dosarului, rezultă că instanțele au pronunțat cele două hotărâri, bazându-se,
fiecare, pe un material probator incomplet, în raport de care nu poate fi
menținută nici soluția instanței de fond de achitare, și nici soluția instanței
de apel, de condamnare.
Într-adevăr, cercetarea
superficială și defectuoasă a locului accidentului sub aspectele arătate au
impus efectuarea unui număr de patru expertize, care însă nu au reușit să
stabilească cu certitudine adevărul referitor la modul și împrejurările
concrete în care a avut loc accidentul.
Necesitatea de a se afla
adevărul a determinat instanța să dispună efectuarea unei noi cercetări prin
comisia rogatorie.
Examinând modul cum a fost
efectuată cercetarea de către comisia rogatorie, precum și constatările
acesteia, Înalta Curte constată că rezultatele acesteia sunt deficitare sub
aspectele corect relevate, amănunțit de inculpat prin scrisorile și concluziile
scrise depuse și existente la dosar.
Dacă instanțele ar fi
examinat atent constatările acestei comisii, ar fi trebuit să dispună
efectuarea unei noi expertize tehnice care să stabilească cu certitudine
pozițiile celor două autovehicule în momentul impactului și, în raport de
aceste poziții, să se determine mecanismul și cauzele producerii accidentului.
Sub acest aspect sunt de
admis obiecțiile arătate punctual de inculpat în scrisoarea adresată Curții
Militare de Apel, după pronunțarea deciziei atacate, înaintată de acesta pentru
a fi avute în vedere la judecarea recursului.
Toate aceste obiecții
amănunțit prezentate și explicate de inculpat relevă lacune ale cercetării
locului accidentului, neclarificate de cele 4 expertize, care trebuiau
elucidate de către instanțe, pentru a se stabili cu certitudine cauzele și
condițiile concrete ale producerii accidentului, în vederea pronunțării unei
soluții temeinice și legale.
Neprocedând în acest mod,
instanțele au pronunțat cele două hotărâri, contradictorii sub aspectul
soluțiilor, fără ca anterior să stabilească cert starea de fapt din momentul
producerii accidentului.
Pentru aceste considerente,
se impune casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la
instanța de fond, pentru a se dispune o nouă expertiză tehnică, care să
lămurească toate contrazicerile din celelalte expertize anterioare și să ofere
instanței adevărul privitor la dinamica, mecanismul și cauzele accidentului,
așa cum de altfel, a susținut, prin concluziile puse, inclusiv reprezentantul
Ministerului Public.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
recurentul inculpat P.G. împotriva deciziei nr. 16 din 26 aprilie 2006 a Curții
Militare de Apel București.
Casează decizia atacată și
sentința nr. 111 din 20 iulie 2005 a Tribunalului Militar Teritorial București și
trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Militar
Teritorial București.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 22 februarie 2007.