ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2024/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 1

martie 2005, la Tribunalul Galați, reclamanta G.G. a contestat, în temeiul

Legii nr. 10/2001, dispoziția nr. 1178/SR din 10 ianuarie 2005 emisă de

primarul municipiului Galați, prin care s-a stabilit ca valoare echivalentă a

imobilului situat în Galați imposibil de restituit în natură, suma de

104.062.541 lei, în limita căreia se vor acorda titluri de valoare nominală

folosite exclusiv în procesul de privatizare. Reclamanta a cerut, prin acțiune,

anularea dispoziției emise de primar și în consecință restituirea în natură a

imobilului care a fost preluat de stat, în mod abuziv, prin expropriere, în

anul 1965, terenul fiind, în prezent, liber în sensul Legii nr. 10/2001.

Soluționând litigiul în primă

instanță Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr. 1537 din 11

noiembrie 2005, a admis în parte acțiunea (contestația) și în consecință a

constatat că reclamanta G.G. are dreptul la despăgubiri în sumă de 353.521.327

lei, despăgubiri care urmează a fi stabilite și plătite potrivit Titlului VII

al Legii nr. 247/2005, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

Hotărând astfel, tribunalul a

motivat că reclamanta este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în

echivalent, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituire terenului în natură

nefiind posibilă datorită lucrărilor de sistematizare efectuate în zonă.

Curtea de Apel Galați, secția

civilă, prin decizia nr. 105/A din 12 aprilie 2006, a admis apelul declarat de

reclamantă și a schimbat în parte sentința civilă nr. 1537/2005 a Tribunalului

Galați în sensul că a dispus anularea în parte a dispoziției nr. 1178/2005 a

primarului municipiului Galați, cu consecința constatării dreptului reclamantei

la restituirea în natură a terenului în suprafață de 110,22 mp și la

despăgubiri pentru construcția demolată. Restul dispozițiilor sentinței au fost

menținute.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs municipiul Galați, prin primar, susținând, în esență, că

dispoziția a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii deoarece restituirea

în natură a terenului aflat în litigiu nu este posibilă, terenul fiind afectat

de lucrările de sistematizare pentru care s-a decis exproprierea.

Recursul declarat este întemeiat.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost

reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada

6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Reglementându-se situația imobilelor

expropriate, prin art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 s-a prevăzut

că în cazul în care construcțiile, expropriate au fost demolate parțial sau

total, dar nu s-au executat lucrurile pentru care s-a dispus exproprierea,

terenul liber se restituie în natură cu construcțiile rămase, iar pentru

construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent; în

cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările

pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana

îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămasă

liberă…

Prin Decretul nr. 92/1965 al

fostului Consiliu de Stat a fost expropriat, de la tatăl reclamantei, imobilul

constând în teren în suprafață de 110,22 mp, pe care se află o construcție,

casă de locuit. Scopul exproprierii a fost construirea falezei Dunării. După

expropriere, construcția a fost integral demolată.

Pârâta din prezentul litigiu nu a

contestat că reclamanta, în calitate de moștenitoare a fostului proprietar, este

persoană îndreptățită, în înțelesul Legii nr. 10/2001, la măsuri reparatorii,

pentru imobilul preluat în mod abuziv.

Prin raportul de expertiză tehnică

imobiliară întocmit în cauză (filele 123-131 din dosarul primei instanțe), așa

cum a fost completat de același expert (fila 52), s-a stabilit că lucrările

pentru care s-a dispus exproprierea ocupă integral terenul în suprafață de

110,22 mp. Astfel, expertul a precizat că terenul este străbătut de un șanț

colector de ape, care este un element important al sistematizării pe verticală

și că restituirea în natură este imposibilă, deoarece ar fi afectate lucrările

sistematizare existente și ar atrage modificări în planul urbanistic zonal.

Probele administrate îndreptățesc

concluzia că, în urma executării lucrărilor pentru care s-a dispus

exproprierea, nu a rămas liberă nici o parte a terenului, în sensul art. 11 din

Legea nr. 10/2001. în atare situație, prima instanță a hotărât, în mod corect,

că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, care vor

fi stabilite potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile

proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Instanța de apel, prin decizia

atacată cu recurs, a aplicat greșit dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001

când a hotărât restituirea în natură a terenului aflat în litigiu. În

consecință, recursul declarat de pârât va fi admis și va fi casată decizia

instanței de apel. Rejudecând pricina Înalta Curte va respinge apelul declarat

de reclamanta contestatoare împotriva hotărârii primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul

Municipiul Galați prin Primar împotriva deciziei nr. 105A din 12 aprilie 2006 a

Curții de Apel Galați, secția civilă, pe care o casează.

Respinge apelul declarat de

contestatoarea G.G.N. împotriva sentinței nr. 1537 din 11 noiembrie 2005 a

Tribunalului Galați, secția civilă, pe care o păstrează.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 5 martie 2007.