ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2006

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația formulată la 27

octombrie 2005 V.G. a solicitat anularea deciziei nr. 3105 dată la 25 mai 2005

în dosarul nr. 424/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, în contradictoriu cu SC A. SRL Galați și SC P.V. SRL.

În motivarea contestației se arată

că prin decizia atacată s-a respins recursul său declarat împotriva deciziei nr.

547 din 30 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

ea fiind dată cu încălcarea normelor de procedură privind citarea intimatei SC P.

SRL, fiind încălcate dispozițiile art. 100 pct. 4 și 7 C. proc. civ., procedura

citării fiind îndeplinită prin afișare.

De asemenea, instanța de recurs nu a

motivat fiecare motiv de recurs, omițând să cerceteze motivele invocate și

încadrate în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dând o motivare generală soluției

pronunțate.

În drept s-au invocat dispozițiile art.

317 pct. 1 și art. 318 C. proc. civ.

Pentru termenul de astăzi

contestatorul a depus o precizare în sensul că SC A. SRL și-a schimbat

denumirea în SC S.A. SRL Brăila, solicitând citarea sub această denumire.

Cum această intimată a fost prezentă

astăzi prin avocat cu delegație la dosar, curtea a apreciat acoperită procedura

de citare, cealaltă intimată SC P. SRL cerând judecarea în lipsa sa, din

cererea formulată rezultând că are cunoștință de termen.

Contestația în anulare este

nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta:

Potrivit dispozițiilor art. 317 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ. contestația în anulare poate fi formulată atunci când

procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost

legal îndeplinită.

În speță, contestatoarea invocă

nelegala citare a unei alte părți, care de altfel și ceruse judecarea

recursului în lipsa sa, nefăcând dovada, conform cerințelor art. 105 alin. (2) C.

proc. civ., că i s-ar fi pricinuit vreo vătămare ce nu se poate înlătura decât

prin anularea actului de procedură respectiv.

În consecință, curtea apreciază că

acest motiv al contestației în anulare nu poate fi primit, contestatorul

nefiind vătămat într-un drept propriu și neputând invoca el eventuala viciere a

citării unei alte persoane.

Cât privește cel de-al doilea motiv

al contestației, art. 318 teza a II-a C. proc. civ., curtea îl apreciază ca

nefondat deoarece, din considerentele deciziei atacate, rezultă că au fost

analizate toate criticile invocate de recurent, fundamentate pe dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

Curtea a analizat din cele nouă

motive invocate de recurs doar cel de la pct. 1, reținând că cele invocate la pct.

2-9 vizează interpretarea și aprecierea probelor, aspecte ce nu vizează

legalitatea ci netemeinicia deciziei din apel, aspecte ce se încadrează în art.

304 pct. 10 C. proc. civ. și care nu mai pot face obiectul unui control

judiciar pe calea recursului.

Cu această motivare, instanța de

recurs a răspuns tuturor criticilor recurentului, care, chiar dacă nu au fost

dezvoltate, ele nu pot fi considerate ca „omisiuni” în sensul dispozițiilor art.

318 C. proc. civ., ci eventual, ca greșeli de judecată, greșeli ce nu pot fi

invocate și cercetare pe calea contestației în anulare.

În consecință, curtea apreciază

contestația în anulare ca nefondată, urmând a o respinge nefiind întrunite

cerințele și condițiile art. 317 pct. 1 și art. 318 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de contestatorul V.G., împotriva deciziei nr. 3105 din 25 mai 2005

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, în dosar nr. 424/2005.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 23 februarie 2006.