Decizia nr. 3032/2007 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 530/2006 a Tribunalului Constanța

Asupra recursului de față; Prin sentința civilă nr. 530 din 3 martie 2006 Tribunalul Constanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantul B.Ș. împotriva pârâților Municipiul Constanța prin primar și Consiliul Local Constanța, a admis acțiunea și a obligat primul pârât să emită decizie/dispoziție motivată cu privire la notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 referitoare la apartamentul nr. 17 din Constanța.

Pentru a hotărî în acest sens instanța a reținut în principal că: - deși art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 prevede că notificarea formulată de persoana îndreptățită se comunică prin executor judecătoresc, legiuitorul nu a stabilit nici o sancțiune pentru nerespectarea acestei condiții de formă; - reclamantul a declanșat procedura administrativă prin scrisoare recomandată iar pârâta Primăria municipiului Constanța nu s-a pronunțat asupra solicitării în termenul de 60 de zile stabilit prin art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Constanța împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat, cu o motivare similară, prin decizia civilă nr. 240 din 31 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Prin prezentul recurs, pârâtul Primarul municipiului Constanța a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că hotărârile pronunțate au la bază o aplicare greșită a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, întrucât solicitarea de a-i fi restituit imobilul s-a făcut de reclamant printr-o scrisoare recomandată, iar nu printr-o notificare prin intermediul executorului judecătoresc. În aceste condiții, acțiunea este inadmisibilă, întrucât nu se poate considera că a început procedura administrativă prealabilă. În faza recursului nu s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri noi. Examinând probatoriile administrate în contextul criticii formulate, Î nalta Curte reține că recursul nu este întemeiat.

În mod corect ambele instanțe au apreciat că nerespectarea condiției de formă menționate nu conduce la nulitatea ori lipsirea de efecte a notificării, întrucât legea nu prevede astfel de consecințe. Condiția de formă menționată are în vedere doar necesitatea respectării termenului în care solicitarea trebuie formulată, or nu s-a susținut că s-ar fi produs o astfel de încălcare la lege. Pe de altă parte, cum termenul legal de soluționare a notificării a fost cu mult și în mod nejustificat depășit, soluția instanțelor de a obliga pârâtul să rezolve notificarea apare ca pe deplin întemeiată. În consecință, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II- a C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 240 C din 31 octombrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2007.