ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2642/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2642/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 august 2006 la Curtea de Apel Galați, C.L.M.B. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 73/ F din 15 mai 2006 a Curții de Apel Galați, solicitând admiterea acesteia și trimiterea cauzei la Instanța de Fond, întrucât judecata s-a făcut fără a se cerceta fondul cauzei.
În motivarea recursului s-a
susținut că hotărârea atacată, cu încălcarea art. 255 alin. (1) C. proc. civ. a
fost denumită de Instanța de Fond decizie în loc de sentință.
S-a mai susținut că în mod
greșit s-a considerat de Instanța de Fond prin hotărârea atacată că în cauză
există autoritate de lucru judecat, față de sentința nr. 210 din 22 noiembrie
1999 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 934/1999, întrucât nu
există tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Astfel, sub acest aspect, în
dosarul în care a fost pronunțată sentința nr. 210/1999 de Curtea de Apel
Galați, reclamant a fost C.J.B., iar C.L.M.B., SC P. SA Brăila și M.I. au fost
pârâți.
În dosarul prezent,
reclamant a fost C.L.M.B., iar pârâți SC P. SA Brăila, M.I. și C.J.B. S-a mai
precizat că nici obiectul cauzei nu este același. Astfel, în dosarul în care
s-a pronunțat sentința nr. 210 din 22 noiembrie 1999 de Curtea de Apel Galați
(934/1999), s-a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de
atestare a dreptului de proprietate din 20 iulie 1993 și excluderea din aceasta
a unei suprafețe de teren de 7457,17 m.p. teren, reprezentând drum public de
legătură cu drumul județean 212 A ce face legătura între Municipiul Brăila și
Insula Mare a Brăilei. În cauza de față, a susținut recurentul, se solicită
excluderea din același certificat a altor terenuri aparținând domeniului public
al Municipiului Brăila în suprafață totală de 15.632 m.p., având destinația de străzi și faleză.
Recurentul a susținut ca
atare că „obiectul material al acțiunii este diferit, iar Instanța de Fond a
reținut în mod eronat, că acțiunea are ca obiect revendicarea acelorași
suprafețe de teren, în vădită contradicție cu cererea introductivă și probele
administrate”.
De asemenea, recurentul
consideră că pentru soluționarea excepției, trebuie a fi cercetat și scopul
acțiunii, interdependent legal de obiectul material al acesteia care vizează
revenirea de drept în patrimoniul Municipiului Brăila a porțiunii de faleză a
Dunării și a străzii Mărfurilor, o parte a străzii Pieței, strada Dreptății și
prelungirea străzii Dorobanți, aspecte care nu au format obiectul primei
judecăți.
Recurentul mai susține că nu
există nici identitate de cauză ca fundament al raportului juridic dedus
judecății, de vreme ce intervenienții S.V.D.G. și P.M., solicită să se constate
nulitatea parțială a aceluiași certificat prin includerea nelegală în
patrimoniul atestat a străzii Mărfurilor. Aceasta întrucât, potrivit certificatului
de atestare a dreptului de proprietate din 20 iulie 1993, această stradă nu mai
există, ci ea figurează ca teren liber, inclusă în patrimoniul SC P. SA Brăila.
Din actele cauzei, Înalta
Curte constată că prin Hotărârea nr. 73/ F din 16 mai 2006, numită de Curtea de
Apel Galați, ce a pronunțat hotărârea, s-a admis excepția autorității lucrului
judecat și în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul C.L.M.B.
și cererea de intervenție formulată de S.V.G.D. și P.M., existând autoritate de
lucru judecat.
Prin această hotărâre, Instanța
de Fond a reținut că prin cerere de chemare în judecată, reclamantul C.L.M.B. a
solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC P. SA Brăila, M.E.C., C.J.B., precum
și cu intervenienții S.V.G.D. și P.M., anularea certificatului de atestare a
dreptului de proprietate din 20 iulie 2003 și a revendicat suprafața totală de 15.632 m.p., reprezentând stradă și faleza Dunării, suprafețe cuprinse în certificat.
Instanța de Fond a admis
excepția autorității de lucru judecat, considerându-se că acțiunea pentru care
s-a pronunțat sentința civilă nr. 210 din 22 noiembrie 1999 de Curtea de Apel
Galați, înaintată inițial de C.J.B. și însușită de C.L.M.B., are același obiect
cu cauza de față, respectiv anularea aceluiași certificat de atestare a
dreptului de proprietate și revendicarea aceleiași suprafețe de teren ce
constituie drum de acces spre faleza Dunării.
Recursul declarat va fi
admis conform art. 312 C. proc. civ., dar nu întrucât Instanța ar fi soluționat
corect excepția autorității de lucru judecat, ci pentru că în cauză, Instanța
de Fond nu a identificat corect și complet obiectul cauzei.
Mai mult, față de cererea de
chemare în judecată (aflată la Dosarul nr. 5106/2004 al Tribunalului Brăila),
obligarea pârâtei SC P. SA Brăila de a lăsa C.L.M.B. în deplină proprietate și
pașnică folosință suprafața de circa 15.632 m.p., terenuri intravilane, având destinația de străzi și faleză, precum și constatarea nulității absolute parțiale
a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 20 iulie 1993, emis
de M.I. privind suprafața de 192.454,00 m.p., sentința civilă nr. 210 din 22 noiembrie 1999, a Curții de Apel Galați, se pronunță pentru excluderea din
certificatul de atestare a dreptului de proprietate în litigiu a suprafeței de 7.457,17 m.p.
În cauză, s-au făcut și 2
cereri de intervenție din partea lui S.V.G.D. și P.M., care pun în discuție
terenuri din strada Mărfurilor.
Rezultă că Instanța, în mod
greșit fără a individualiza obiectul cauzei, respectiv suprafața de teren
solicită în mod exact cu verificarea amplasamentului acestora și a suprapunerii
suprafețelor solicitate pe suprafețele reținute prin actul administrativ
contestat, a soluționat excepția autorității de lucru judecat.
Instanța de Fond urmează a
circumscrie exact obiectul cererii de chemare în judecată, inclusiv cererea
reclamantului, urmând ca ulterior să se pronunțe pe eventualele excepții de
procedură.
Pentru această hotărâre
atacată în cauză, urmează a fi casată cu trimiterea spre rejudecare la aceeași Instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de C.L.M.B., S.V.G.D. și P.M. împotriva sentinței civile nr. 73/ F din 16 mai 2006 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
trimite cauza spre rejudecare la aceeași Instanță.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 mai 2007.