ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2111/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată inițial la Tribunalul Galați și ulterior, urmare declinării

competenței materiale de soluționare a cauzei, la Curtea de Apel Galați,

reclamantul I.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: SC I. SA Galați,

Grupul I. SA Pitești, SC I. SA Pitești și M.E.C., constatarea nulității

absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor seria M03 nr. 9994 emis de pârâtul M.E.C. la data de 14 iunie 2005.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că în mod greșit s-a emis titlul de proprietate pentru SC

I. SA Ștefănești, în loc ca acesta să fie emis pentru SC I. SA Galați, întrucât

toate bunurile mobile și imobile ale acestor societăți se află amplasate pe

terenul menționat în titlul de proprietate.

Curtea de Apel Galați, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 45 din 17 aprilie 2007, a

respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul I.A. în

contradictoriu cu pârâții SC I. SA Galați, Grupul I. SA Pitești, SC I. SA

Pitești și M.E.C.

În motivarea soluției s-a

reținut că acțiunea a fost introdusă direct la instanța de judecată, fără a fi

respectată procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004,

excepție care a fost pusă în discuția părților la termenul de judecată din 20

martie 2007.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen recurentul - reclamant I.A. invocând motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a

susținut că, raportat la obiectul acțiunii sale – constatarea nulității

absolute a titlului de proprietate eliberat de M.E.C. - prima instanță s-a

declarat în mod greșit competentă să soluționeze această cauză, competența

materială revenind Tribunalului Galați, secția comercială, întrucât vizează

bunuri ale unei societăți comerciale sau, în subsidiar, Judecătoriei Galați,

potrivit dreptului comun.

În opinia recurentului,

titlul de proprietate în discuție nu este un act administrativ pentru a cărui

anulare trebuie investită instanța de contencios administrativ, ci un titlu de

proprietate care a intrat în circuitul civil și care nu mai poate fi anulat sau

pentru care nu se mai poate constata nulitatea absolută pe această cale.

A mai susținut recurentul că

hotărârea este criticabilă și sub aspectul modalității de soluționare a

excepției inadmisibilității acțiunii, respectiv fără ca aceasta să fie pusă în

discuția părților, prima instanță procedând în mod greșit la pronunțarea unei

hotărâri pe baza respectivei excepții, fără a acorda un alt termen de judecată

ca urmare a respingerii excepției necompetenței materiale, în vederea

îndeplinirii acestei exigențe procedurale.

Față de aceste argumente,

s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea

cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Galați, iar, în subsidiar,

Judecătoriei Galați.

Recursul nu este fondat.

Analizând actele dosarului,

criticile recurentului circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art.

304 pct. 3 și 5 C. proc. civ. și examinând cauza sub toate aspectele, conform art.

3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că hotărârea atacată a fost dată cu

respectarea normelor procedurale atributive ale competenței și a celor privind

sesizarea instanței de contencios administrativ, având în vedere considerentele

în continuare arătate.

Certificatul de atestare a

dreptului de proprietate emis în conformitate cu prevederile H.G. nr. 834/1991

este un act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr.

554/2004, fiind emis de o autoritate publică centrală în executarea Legii nr. 15/1990

privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și

societăți comerciale.

Acest caracter al actului nu

încetează prin intrarea sa în circuitul civil, cum pretinde recurentul,

neputându-se susține că într-o atare ipoteză actul în discuție devine un titlu

de proprietate identic cu cele reglementate de dreptul comun și, prin urmare,

competența de soluționare a cauzei nu poate reveni decât celei specializate în

materia contenciosului administrativ, respectiv, în speță, Curții de Apel,

conform art. 3 lit. a) C. proc. civ. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 554/2004,

în condițiile în care actul contestat a fost emis de o autoritate publică

centrală.

De asemenea, raportat la

regimul juridic specific al nulității actului administrativ, prin prisma căruia

distincția între nulitatea absolută și cea relativă în această materie nu are

nici o relevanță practică, pretenția invocată având aceeași finalitate,

respectiv invalidarea actului, s-a reținut în mod corect incidența în speță a

dispozițiilor Legii contenciosului administrativ care a instituit prin art. 7

obligativitatea parcurgerii etapei procedurii prealabile, anterior sesizării

instanței, condiție a cărei neîndeplinire constituie, raportat la dispozițiile art.

109 alin. (2) C. proc. civ., un fine de neprimire a acțiunii în contencios

administrativ.

Nefondate sunt și criticile

recurentului circumscrise nerespectării normelor procedurale de desfășurare a

procesului civil, în condițiile în care excepția inadmisibilității acțiunii a

fost invocată încă de la data de 19 februarie 2007 și a fost pusă în discuția

părților la termenul din 20 martie 2007, cauza fiind repusă pe rol numai pentru

a se pune în discuția părților și excepția necompetenței materiale a instanței

sesizată prin declinarea acesteia, conform sentinței civile nr. 2337 din 6

noiembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și

fiscal, astfel încât nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.

proc. civ. nu poate fi reținut.

Față de cele expuse, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de I.A. împotriva sentinței nr. 45 din 17 aprilie 2007 a Curții de Apel Galați,

secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 mai 2008.