ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată C.S.M., V.I., procuror militar

în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara a

solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe

lângă Tribunalul Militar Teritorial și implicit dreptul de a funcționa la

această unitate.

În motivarea cererii

petentul a arătat că în baza unor ordine de delegare, timp de aproape 10 ani a

efectuat acte de urmărire penală în dosare de competența Parchetului de pe

lângă Tribunalul Militar Teritorial, ceea ce în opinia sa, echivalează cu

dreptul de a funcționa în această unitate cu gradul profesional corespunzător.

Prin hotărârea nr. 154 din

21 februarie 2008, Plenul C.S.M. a respins cererea, reținând pentru această că

activitatea petentului s-a desfășurat în baza delegării, ceea ce implică o

modificare cu caracter temporar a raportului de muncă și care nu este tot una

cu promovarea sau numirea definitivă.

Împotriva acestei hotărâri,

V.I. a declarat recurs susținând în esență că activitatea pe care a

desfășurat-o în perioada 1994 – octombrie 2004 nu poate fi apreciată ca având

caracter temporar, delegarea depășind excesiv termenul legal pentru care se

poate dispune.

Recursul nu este fondat.

În baza ordinelor emise de

procurorul general, recurentul a fost delegat pe perioade de timp limitate să

îndeplinească atribuțiile specifice procurorului militar din cadrul Parchetului

Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, activitate pentru care a

primit drepturile salariale corespunzătoare.

Cum delegarea, astfel cum

este definită de dispozițiile C. muncii, reprezintă o executare temporară a

unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara

locului de muncă, drepturile născute în temeiul acesteia își păstrează același

caracter temporar.

Astfel fiind, exercitarea

unei atribuții la unitatea ierarhic superioară cât și încasarea drepturilor

corespunzătoare, nu pot fi invocate de către recurent drept temei pentru

dobândirea gradului profesional corespunzător unității la care a fost delegat,

modalitățile de promovare recunoscute fiind cele impuse de dispozițiile Legii nr.

303/2004, care reglementează cariera magistraților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de I.V. împotriva Hotărârii nr. 154 din 21 februarie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 aprilie 2008.