ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2403/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 94 din 22 februarie 2007, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de V.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, având ca obiect recunoașterea gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal sau parchetului de pe lângă curtea de apel. În motivarea hotărârii susmenționate, s-au reținut aspectele menționate în continuare: Prin cererea formulată, petentul V.C. procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova a solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal sau parchetului de pe lângă curtea de apel.

De asemenea, a solicitat transferul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sau Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sau promovarea pe loc. În motivarea cererii sale, petentul a arătat că, până la reorganizarea instanțelor și parchetelor, în anul 1993, funcția de procuror militar din cadrul Procuraturilor Militare era echivalentă cu funcția de procuror de parchet de tribunal, iar în prezent gradul său profesional corespunde parchetului de pe lângă tribunal sau parchetului de pe lângă curtea de apel, grad ce rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare. Soluționând cererea în discuție, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele: În perioada în care petentul a funcționat ca procuror militar existau la nivel național, 5 tribunale militare de mare unitate și 5 parchete corespunzătoare acestora și un tribunal teritorial în București, respectiv, parchetul corespunzător.

Conform art. 26 C. proc. pen., astfel cum a fost republicat în anul 1983, competența tribunalului de mare unitate, respectiv parchetelor, era corespunzătoare judecătorilor, respectiv parchetelor locale, iar potrivit art. 28 din același act normativ competența tribunalului militar teritorial respectiv parchetului militar teritorial era cea a tribunalelor și a parchetelor județene. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai reținut că ordinele și decretele menționate în adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, sunt de numire în funcția de procuror militar la Parchetul Militar Oradea, de înaintare la gradul de căpitan și maior și de trecere în rezervă și, nu ordine de promovare efectivă sau pe loc, care să ateste gradul de procuror de parchet de pe lângă tribunal sau curte de apel.

Având în vedere că gradul profesional reprezintă un drept ce poate fi dobândit prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează cariera judecătorilor și procurorilor Plenul a constatat că întrucât domnul procuror V.C. nu deține acte din care să reiasă că a obținut dreptul de a funcționa la un parchet ierarhic superior parchetului de pe lângă judecătorie, nu i se poate recunoaște un grad profesional superior celui deținut în prezent. Împotriva Hotărârii nr. 94 din 22 februarie 2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a declarat recurs V.C.

Recurentul a susținut că prin hotărârea atacată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea pornind de la două premise greșite, oferite de D.R.U.O., serviciul resurse umane pentru parchete care, a inventat un parchet intermediar, respectiv o procuratură de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, iar pe de altă parte a omis să arate că, în certificatul emis de secția parchetelor militare se menționează faptul că a obținut gradul I, un grad rar întâlnit la acea vreme. A mai susținut și că, în mod greșit în nota serviciului resurse umane, care a stat la baza hotărârii atacate, s-a reținut că, pe lângă tribunalul militar teritorial ar fi existat un parchet militar, întrucât acest parchet s-a înființat după Revoluția din decembrie 1989. În fine a susținut și faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii a greșit și prin aceea că, a făcut trimitere doar la art. 26 și art. 28 C. proc.

pen. din anul 1968, omițând să examineze legile de organizare a procuraturii și respectiv a parchetelor. Examinând cauza în raport cu motivele de recurs formulate și sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Recurentul V.C. procuror militar, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal sau parchetului de pe lângă curtea de apel. Totodată, a solicitat transferul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sau Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sau promovarea pe loc. Potrivit secțiunii I a Capitolului 5 din Legea nr. 304/2004 republicată, promovarea judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete.

Gradul profesional al unui judecător sau procuror reprezintă dreptul acestuia de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia instanțelor sau parchetelor, drept care poate fi dobândit prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la cariera judecătorilor și procurorilor. Din dosarul profesional al recurentului rezultă că, acesta a funcționat ca procuror la Parchetul Militar Oradea și Parchetul Militar Craiova în perioada 1970-1985, unități care, potrivit normelor legale în vigoare la acea dată, aveau gradul corespunzător parchetelor de pe lângă judecătorii. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 26 C. proc. pen. republicat în 1983, competența tribunalelor de mare unitate, respectiv parchetelor era corespunzătoare judecătorilor, respectiv parchetelor militare iar potrivit art. 28 din același act normativ competența tribunalului militar teritorial respectiv a parchetului militar teritorial era cea a tribunalelor și a parchetelor.

Cum recurentul a funcționat ca procuror la Parchetul Militar Oradea și la Parchetul Militar Craiova care în perioada 1970-1985 aveau gradul corespunzător parchetelor de pe lângă judecătorii, solicitarea acestuia de a i se recunoaște gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și transferul acestuia la Parchetul de pe lângă această instanță sau a aceluia de pe lângă Tribunalul Dolj, nu are nici un temei legal. Cât privește referirea recurentului la ordinele și decretele menționate în adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, corect s-a reținut de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii că, acestea nu sunt ordine de promovare efectivă sau pe loc care, să ateste gradul de procuror de parchet de pe lângă tribunal sau curte de apel, fiind ordine de numire, de înaintare la gradul de căpitan și maior și de trecere în rezervă.

Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt motive de nelegalitate și netemeinicie a Hotărârii nr. 94 din 22 februarie 2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de V.C., împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 94 din 22 februarie 2007, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2007.