ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.04.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2111/2013

HOTĂRÂRE
10.04.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2111/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin Sentința civilă

nr. 1918 din 4 iulie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 6334/99/2012, Tribunalul

Iași și-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată

formulată de către reclamanta Uniunea Teritorială a Sindicatelor “Drum de

Fier", cu sediul în Iași, Piața Gării, nr. 1, în numele și pentru membrii

săi de sindicat C.M.L., C.D.N., C.N.C. și alții, în contradictoriu cu pârâta

Compania Națională de Căi Ferate “C.F.R." SA, cu sediul în București,

B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, în favoarea Tribunalului Neamț,

reținând că, raportat la dispozițiile art. 269 C. muncii republicat, membrii de

sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea domiciliază pe raza județului

Neamț, neavând relevanță sediul uniunii sindicale reclamante ce a acționat în

numele și pentru aceștia dintâi.

Dosarul a fost

înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 6334/99/2012 din 27 iulie 2012.

Tribunalul Neamț,

secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 286C din 7 martie 2013 și-a declinat,

la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași

și, constatând ivit conflictul negativ de competență l-a înaintat spre

soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide

astfel, instanța Tribunalului Neamț, raportat la prevederile art. 159 alin. (1)

pct. 3 și art. 159

1

alin. (2) C. proc. civ., cu referire și la art.

269 alin. (2) C. muncii, republicat, art. 28 alin. (2) și (3) din Legea nr.

62/2011, republicată, și Decizia în recursul în interesul legii nr. 1/2013 a

reținut următoarele:

Acțiunea a fost

formulată de reclamanta Uniunea Teritorială a Sindicatelor “Drum de Fier",

cu sediul în Iași, Piața Gării, nr. l, în numele și pentru membrii săi de

sindicat, enumerați în acțiune, cererea înregistrându-se pe rolul Tribunalului

Iași la data de 26 iunie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011,

republicată, ce recunoaște în mod expres la art. 28 alin. (3) legitimare

procesuală activă organizațiilor sindicale ce pot acționa în numele membrilor

săi, inclusiv prin formularea de acțiuni în justiție.

Atât timp cât

organizației sindicale i se recunoaște legitimare procesuală activă, fiind

reclamant, în determinarea competenței teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2)

se țină seama de sediul sindicatului.

De altfel, aceeași

interpretare s-a dat și prin Decizia pronunțată în recursul în interesul legii

nr. 1/2013 publicată în M. Of. nr. 118 din 1 martie 2013, prin care, chiar dacă

s-a analizat modalitatea de interpretare a prevederilor art. 28 din Legea

sindicatelor nr. 54/2003, statuările acesteia se aplică prin analogie și în

cauza de față în care sunt incidente prevederile Legii nr. 62/2011, ce conțin

reglementări similare, statuându-se că prin această modalitate de interpretare

și aplicare a legii nu se neagă caracterul exclusiv al competenței teritoriale

stabilite prin normele Codului muncii, ci este asigurată o protecție mai

eficientă a drepturilor și intereselor membrilor organizației sindicale.

Această soluție este aplicabilă și în situația în care organizația sindicală

acționează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de

sindicat, având domiciliile în circumscripțiile unor tribunale diferite, în

același temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizației

sindicale. Această concluzie se impune cu atât mai mult în cauza de față în

care acțiunea s-a introdus de organizația sindicală sub imperiul Legii nr.

62/2011, ce îi conferă acesteia în mod expres legitimare procesuală activă,

astfel că în determinarea competenței teritoriale exclusive prevăzută la art.

269 alin. (2) C. muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare

se va ține seama de sediul sindicatului - reclamant, ce în cauza de față se

află pe raza județului Iași.

Înalta Curte, cu

privire la conflictul negativ de competență cu a cărui soluționare a fost

învestită în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit

dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (1) “Organizațiile

sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii,

statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele

individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu

ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de

jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători

proprii sau aleși”.

Alin. (2) dispune “în

exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au

dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula

acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise

din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de

organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod

expres". Conform alin. (3) al aceluiași articol “în exercitarea

atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate

procesuală activă".

Totodată, potrivit

art. 269 alin. (1) C. muncii, “Judecarea conflictelor de muncă este de

competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii", alin. (2)

dispunând: “Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează

instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul

sau reședința ori, după caz, sediul".

În speță, acțiunea

reclamantei Uniunea Teritorială a Sindicatelor “Drum de Fier", cu sediul

în Iași, Piața Gării, nr. 1, formulată în numele și pentru membrii săi de

sindicat menționați în acțiune, având ca obiect drepturi bănești, a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 26 iunie 2011, dată la care

intrase în vigoare Legea nr. 62/2011, act normativ ce conferă, conform art. 28

alin. (1) și (2) calitate procesuală activă sindicatului, care poate formula

acțiuni în justiție în numele membrilor săi, astfel că, în raport de art. 269

alin. (1) C. muncii, instanța competentă să soluționeze acțiunea este

Tribunalul Iași, respectiv instanța de la sediul reclamantului.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 aprilie 2013.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-02-14
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 351/2018
Ședința publică din data de 14 februarie 2018 Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/2017, reclamanta Compani
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #141019)
trebuie avut în vedere sediul/domiciliul reclamantului și nu sediul procedural ales sau sediul reprezentantului reclamantului. Cum sediul reclamantei Compania Națională de Căi Ferate CFR SA se află în București, instanța a concluzionat că T
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2134/2018
ității fără personalitate juridică, care acționează ca mandatar al reclamantei, chiar dacă raportul de muncă s-ar fi derulat la sediul mandatarului. În plus, în această ipoteză, nu operează nicio eventuală alegere a instanței de judecată de
ÎCCJ 2013-11-08
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5169/2013
e exclusive a Tribunalului Neamț și a declinat competența soluționării acțiunii formulate de reclamantul A.C.L., în favoarea Tribunalului Iași. Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul Neamț a înaintat dosarul Înaltei Cu
ÎCCJ 2010-04-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2214/2010
reprezentantului, textele din C. proc. civ. și din legile speciale care instituie norme de competență referindu-se la domiciliul pârâtului sau reclamantului după caz, reprezentanții părților neputând determina instanța competentă. În acest
Sursă