ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 46/2013

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă

nr. 663 din 11 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată cererea de revizuire,

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct 1 și 2 C. proc. civ., formulată de revizuentul

I.M. împotriva deciziei civile nr. 23 din 13 ianuarie 2011, pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

în contradictoriu cu intimata I.(M.)I. și cu autoritățile tutelare din cadrul Primăriei

Sectorului 4 București și Primăriei Sectorului 4 București.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a apreciat că cererea de revizuire întemeiată pe prevederile

art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. nu poate fi primită, deoarece revizuirea, ca

și cale extraordinară de atac de retractare, nu poate fi folosită pentru îndreptarea

unor pretinse greșeli de nelegalitate sau de netemeinicie invocate de revizuent.

S-a reținut că,

verificând motivele de recurs formulate de recurentul revizuient I.M. împotriva

deciziei civile nr. 759/2010 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a

constatat că acesta a învestit instanța de recurs cu critici vizând obligația lui

de plata pensiei de întreținere și programul de vizitare a celor doi minori rezultați

din căsătoria cu intimata.

Instanța de recurs

a analizat criticile formulate și a diminuat cuantumul lunar datorat de recurent

ca pensie de întreținere pentru cei doi copii la 800 RON, stabilind ca dată a începerii

obligației de plată data de 20 septembrie 2010.

Instanța de recurs

a admis și cel de-al doilea motiv de recurs și a lărgit programul de vizitare de

care urmează să beneficieze recurentul revizuient și minorii față de programul pe

care-l stabilise instanța de apel.

În ceea ce privește

nepronunțarea instanței de recurs cu privire la stabilirea cuantumului contribuției

pe care trebuie să o aibă intimata la creșterea minorilor, instanța de recurs s-a

pronunțat și pe acest motiv de recurs formulat de recurentul revizuient, respingându-l

în considerentele deciziei.

Ca atare, s-a

considerat că instanța de recurs s-a pronunțat pe motivele de recurs cu care a fost

învestită, nerealizând plus petita.

S-a mai reținut

că nemulțumirile revizuentului față de soluția instanței de recurs în sensul că

s-ar fi impus un cuantum al pensiei de întreținere mai mic și un program de vizitare

a minorilor mai larg, nu intră în sfera motivelor de revizuire.

În consecință,

constatând că nu se confirmă motivele invocate în cadrul cererii de revizuire, întemeiate

pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., Curtea de Apel București, secția

a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de revizuire,

întemeiată pe aceste dispoziții legale, ca nefondată.

Împotriva deciziei

nr. 663 din 11 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 5899/2/2011, a declarat

recurs revizuientul I.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără

a indica în drept motivele de recurs.

La termenul de

judecată din data de 16 ianuarie 2013, Înalta Curte a pus în dezbaterea părților

excepția inadmisibilității recursului, care este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art 328

alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de

atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

În cauză, cererea

de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. a fost

exercitată împotriva deciziei civile nr. 663 din 11 aprilie 2012 pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

decizie care este pronunțată de o instanță de recurs și care, în raport de dispozițiile

art. 328 alin. (1) raportat la art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., are caracter

irevocabil.

De asemenea,

art. 299 din C. proc. civ. stabilește ce categorie de hotărâri judecătorești sunt

susceptibile de a fî atacate cu recurs și anume, hotărârile date fără drept de apel,

cele date în apel, precum și, în condițiile legii, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională.

Prin urmare, dreptul

de recurs există numai în ceea ce privește hotărârile menționate, neexistând posibilitatea

să se declare recurs și împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile.

În consecință,

fiind în prezența unei hotărâri irevocabile (pronunțată în revizuire), calea de

atac a recursului exercitată împotriva acesteia, este inadmisibilă.

În temeiul

art. 274 alin. (1) C. proc. civ., revizuentul I.M. va fî obligat la sumei de 200

RON cu titlu cheltuieli de judecată, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc.

civ., către intimata I.(M.)I..

Potrivit dispozițiilor

art. 274 alin. (3) C. proc. civ., judecătorii au dreptul sa mărească sau să micșoreze

onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale,

ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față

de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

în cauză, cuantumul

cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat (800 RON), solicitat de

intimata I.(M.)I., raportat la complexitatea pricinii, judecarea cauzei la primul

termen de judecată și activitatea avocatului care l-a asistat pe parcursul procesului,

este unul exagerat și nejustificat, motiv pentru care se impune aplicarea dispozițiilor

art. 274 alin. (3) C. proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de revizuientul I.M. împotriva deciziei nr. 663 din 11 aprilie

2012 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori

și de familie.

Obligă revizuentul

I.M. la plata a 200 RON cheltuieli de judecată către intimata I.(M.)I., reduse conform

art. 274 alin. (3) C. proc. civ..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 ianuarie 2013.