ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 608/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 172 din 4 septembrie 2008,

Curtea de Apel Ploiești a admis cererea formulată de reclamanta Asociația

Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău în contradictoriu cu

pârâtul M.A.D.R., având ca obiect suspendarea executării Ordinului nr. 331/2008

privind practicarea pescuitului recreativ sportiv, până la pronunțarea

instanței de fond asupra anulării acestui act administrativ.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin Ordinul nr. 331 din 24

mai 2008 s-a dispus ca practicarea pescuitului sportiv să se facă pe baza

permisului de pescuit eliberat de Agenția Națională pentru Pescuit și

Acvacultură.

În ceea ce privește cazul

bine justificat, instanța de fond a reținut că acesta îl reprezintă interesul

public vătămat, acela de eliberare a permiselor de pescuit sportiv și de bună

gestionare a fondului piscicol natural, iar iminența pagubei este dată de

dereglarea activității economice a reclamantei care nu-și mai poate derula contractele

încheiate și actele adiționale subsecvente, prin retragerea membrilor din

asociație și restituirea cotizațiilor, ceea ce va duce la perturbarea întregii

activități.

Împotriva acestei hotărâri,

pârâtul M.A.D.R. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Prin întâmpinarea depusă în

recurs, intimata-reclamantă a invocat excepția lipsei de obiect a cererii de

suspendare, susținând că ordinul atacat a fost abrogat prin art. 8 din Ordinul nr.

753/2008 privind condițiile de practicare a pescuitului recreativ sportiv în

bazinele piscicole naturale.

Examinând cu prioritate,

conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de obiect invocată în

cauză, Înalta Curte constată că cererea reclamantei a fost întemeiată pe

dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul

administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ „

în cazuri bine justificate și

pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a

autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare,

persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea

executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de

fond”.

Instanța, prin sentința pronunțată,

a acordat suspendarea executării ordinului până la pronunțarea instanței de

fond asupra anulării acestui act administrativ.

Din actele dosarului rezultă

fără putință de tăgadă, că actul administrativ atacat a fost abrogat.

Astfel fiind, pentru

considerentele arătate, Înalta Curte constată că cererea de suspendare

formulată în cauză, a rămas fără obiect.

În consecință, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., recursul va fi admis,

sentința atacată va fi modificată în sensul respingerii cererii de suspendare

ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

M.A.D.R., împotriva sentinței civile nr. 172 din 4 septembrie 2008 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că respinge cererea de suspendare a Ordinului nr. 331/2008 al M.A.D.R. formulată

de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău, ca rămasă

fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 februarie 2009.