ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 44/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 3 octombrie 2014, reclamanta Asociația A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a solicitat anularea adreselor nr. x și nr. y/03.09.2014 emise de intimată, precum și obligarea acesteia la încheierea unui act adițional la contractul pentru darea în folosință a bazinelor piscicole nr. x din 31.12.1987, respectiv la prelungirea contractelor privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv în zonele de pescuit, accesul la RAV, atribuirea dreptului de pescuit prin emiterea autorizațiilor și permiselor de pescuit, împuternicirea personalului de pază conform Legii nr. 333/2003 pentru inițierea acțiunilor de control, constatare și sancționare a încălcării reglementărilor în domeniu.

Prin cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei la data de 12 februarie 2015, reclamanta a precizat acțiunea, în sensul că solicită următoarele: anularea adreselor nr. x și nr. y/03.09.2014 emise de intimată, precum și obligarea acesteia la eliberarea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv către asociația reclamantă, pentru lacurile de acumulare: Câineni, Robești, Cornet, Gura Lotrului, Turnu, Călimănesti, Dăești, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zavideni, Drăgășani, astfel cum este aceasta reglementată de art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (3) din Ordinul M.A.D.R. nr. 15/2011.

Prin sentința civilă nr. 50 din 25 martie 2015, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea reclamantei, ca nefondată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta Asociația A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii sale de chemare în judecată precizată.

În susținerea recursului se arată că hotărârea instanței de fond cuprinde argumente nelegale, neadevărate și străine de natura pricinii, soluția adoptată fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material și cu neobservarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

Recurenta susține că instanța de fond nu a ținut cont de precizarea depusă la dosarul cauzei, prin care reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind încheierea unui contract, reținând, astfel, un obiect al cererii străin de natura pricinii. Consideră recurenta că instanța de judecată a reținut eronat că i-ar fi fost solicitat să se substituie autorității pârâte în a evalua și a puncta dreptul recurentei la emiterea autorizațiilor de pescuit. În realitate, recurenta a solicitat anularea celor două adrese care, în opinia acesteia, reprezintă un refuz nejustificat al intimatei de a elibera autorizațiile solicitate și, ca urmare, obligarea intimatei (și nu a instanței) la eliberarea autorizațiilor de pescuit sportiv/recreativ conform Ordinului M.A.D.R. nr. 15/2011. De altfel, din conținutul acestor adrese rezultă fără dubiu că printre solicitări s-a aflat și cererea de eliberare a autorizațiilor de pescuit.

Recurenta argumentează în sensul că refuzul intimatei de a soluționa favorabil cererea privind eliberarea autorizațiilor de pescuit este unul nejustificat și consideră întemeiată cererea de chemare în judecată, considerând că îndeplinește toate condițiile pentru a fi autorizată să pescuiască în lacurile de acumulare indicate.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a invocat excepția inadmisibilității recursului, fondată pe prevederile art. 13, art. 83 și art. 486 din C. proc. civ., întrucât cererea nu a fost formulată de către un avocat ori de către un consilier juridic, ci de către directorul A.J.V.P.S. Vâlcea, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în esență, reiterând apărările formulate în fața primei instanțe.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 5 aprilie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 18 octombrie 2017, completul de filtru a respins excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin întâmpinare, a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței atacate prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, dar și a apărărilor înfățișate prin întâmpinarea intimatei-pârâte, Înalta Curte, în urma propriei evaluări a probatoriului administrat în cauză, prin raportare la prevederile legale incidente dar și la contextul factual al cauzei, constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat, în considerarea celor în continuare expuse.

Critica vizând împrejurarea că sentința atacată ar cuprinde motive străine de natura cauzei este nefondată.

Astfel, potrivit motivului prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde considerentele în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Astfel, verificând sentința recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se poate susține incidența niciuneia dintre ipotezele reglementate de textul de lege invocat, deoarece hotărârea pronunțată de prima instanță satisface cerințele prevăzute de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele sentinței regăsindu-se obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta precizată de către reclamantă la data de 12.05.2015, motivele de fapt și de drept care au determinat formarea convingerii instanței cu privire la soluția pronunțată, fiind examinate, efectiv, problemele esențiale ridicate de părți.

Instanța de fond a analizat motivele de nelegalitate invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată precizată, reținându-se că obligația instanței de judecată este aceea de a analiza toate criticile formulate, iar nu de a răspunde fiecărui argument invocat în susținerea acestor critici.

Sunt nefondate și motivele de recurs invocate în secundar, încadrabile în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Instanța de fond a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Asociația A., prin care a solicitat anularea a două adrese de răspuns emise de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, respectiv adresele nr. x și nr. y/03.09.2014, precum și obligarea acestei autorități la eliberarea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv pe mai multe lacuri de acumulare, nominalizate de reclamantă prin precizarea la acțiune.

Așa cum a reținut și instanța de fond, la data formulării de către reclamantă a cererii deduse judecății, era în vigoare Ordinul nr. 15/2011, emis de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, prin care au fost reglementate condițiile privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum și modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv.

Principalele critici din recurs vizează faptul că instanța de fond, pe de o parte, a reținut în mod greșit că reclamanta nu a solicitat obligarea intimatei la eliberarea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv, deși acest aspect rezultă din precizarea la acțiune și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, pe de altă parte, a reținut eronat că reclamanta a solicitat să se substituie autorității pârâte în a evalua și a puncta dreptul acesteia la emiterea autorizațiilor de pescuit.

Cât privește capătul de cerere referitor la anularea celor două adrese, instanța de control constată că recurenta-reclamantă nu a formulat alte critici propriu-zise de nelegalitate a sentinței, limitându-se la o reluare a argumentelor expuse în susținerea acțiunii introductive, care au fost avute în vedere de instanța de fond și analizate judicios în considerentele sentinței atacate.

Printr-o primă cerere, reclamanta a solicitat pârâtei încheierea unui act adițional la contractul de dare în folosință nr. x/31.12.1987 ("nr. y...", greșit indicat prin cererea de chemare în judecată, n.n.), iar prin adresa nr. x/2014, a cărei anulare s-a solicitat în cauza dedusă judecății, pârâta ANPA a refuzat această solicitare, întrucât "conform prevederilor Ordinului M.A.D.R. nr. 191/2012 pentru modificarea Ordinului M.A.D.R. nr. 15/2011, pe lacurile de acumulare unde nu se practică acvacultura (cazul județului Vâlcea), asociațiile de pescari sportivi pot solicita eliberarea unor autorizații de pescuit sportiv, cu respectarea prevederilor legale în vigoare."

În acord cu judecătorul fondului, se constată că această solicitare a recurentei-reclamante a fost respinsă în mod corect de către pârâta ANPA, iar cererea de anulare este neîntemeiată, în raport de reglementarea legală în vigoare la momentul formulării cererii, respectiv Ordinul nr. 15/2011 care cuprinde regulile și condițiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv.

Astfel, în temeiul acestor dispoziții legale, organizarea pescuitului recreativ/sportiv de către reclamantă se poate face numai după obținerea unei autorizații eliberată de către autoritatea intimată, cu respectarea de către recurentă a unor criterii cuprinse în Ordin. Aceste criterii au fost puse în discuția asociațiilor de pescari sportivi legal constituite la nivel național, din domeniul pescuitului recreativ/sportiv, în cadrul consultărilor publice ce au precedat emiterea acestuia și au fost acceptate de reprezentanții acestora, aspect ce rezultă din preambulul Ordinului.

Prin cea de-a doua cerere, având nr. 267/11.08.2014, reclamanta Asociația A. a solicitat "încheierea contractelor privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv prin care să se prevadă: accesul la RAV, atribuirea dreptului de pescuit, emiterea autorizațiilor, permiselor de pescuit și împuternicirilor personalului de pază atestat conform Legii nr. 333/2003, pentru următoarele zone de pescuit: (...) 4. Lacuri de acumulare Câineni, Robești, Cornet, Gura Lotrului, Turnu, Călimănesti, Dăești, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zavideni, Drăgășani", iar pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a respins solicitarea reclamantei, prin intermediul adresei nr. x/2014, a cărei anulare a solicitat-o reclamanta, apreciind că este vorba de un refuz nejustificat de a soluționa favorabil cererea de eliberare a autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv.

Ulterior, la data de 12.05.2015, prin precizarea la cererea de chemare în judecată, s-a solicitat instanței să fie obligată intimata la eliberarea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv către asociația reclamantă, pentru lacurile de acumulare: Câineni, Robești, Cornet, Gura Lotrului, Turnu, Călimănesti, Dăești, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zavideni, Drăgășani, în temeiul art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (3) din Ordinul M.A.D.R. nr. 15/2011.

Înalta Curte constată că, prin cererea nr. 267/11.08.2014 adresată autorității pârâte, partea recurentă a solicitat acesteia să procedeze la încheierea contractelor privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv pe lacurile de acumulare nominalizate, și nu să îi elibereze autorizațiile de pescuit recreativ/sportiv pe respectivele lacuri de acumulare, în condițiile Ordinului nr. 15/2011. Doar prin precizarea la acțiune, s-a solicitat obligarea acesteia la eliberarea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv pe lacurile de acumulare nominalizate.

Este nefondată susținerea recurentei-reclamante, potrivit căreia, instanța de fond nu a ținut cont de precizarea sa la acțiune, astfel încât a reținut un obiect al cererii străin de natura pricinii. Faptul că asociația reclamantă a renunțat prin precizarea la acțiune la capătul de cerere privind încheierea unui contract (de altfel, singura solicitare adresată pârâtei prin cererea nr. 267/2014), adresând direct instanței de judecată solicitarea de eliberare a autorizațiilor, nu poate conduce la ideea că instanța de fond a reținut un obiect al cererii străin de natura pricinii.

În contextul factual al cauzei, în mod corect a concluzionat instanța de fond că, prin acțiunea de față nu s-a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea cererii de eliberare a autorizațiilor în condițiile Ordinului nr. 15/2011, ci încheierea unor contracte, în condițiile în care nu s-a parcurs procedura de evaluare, așa cum este ea reglementată de actul normativ precitat.

Cât privește cererea de anulare a adresei nr. x/2014, prin care s-a refuzat "încheierea contractelor privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv (...)", s-a apreciat că nu poate fi soluționată în mod favorabil de către instanță, neputându-se reține un refuz al autorității exprimat cu exces de putere, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, întrucât prin art. 7 din Ordinul nr. 15/2011, se recunoaște în favoarea autorității emitente a autorizației de pescuit dreptul și obligația de parcurgere a unei proceduri, de evaluare a cererii, finalizată cu acordarea unui punctaj care să asigure demarcația între mai mulți solicitanți, dată fiind interdicția eliberării mai multor autorizații.

Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din Ordinul nr. 15/2011 (forma în vigoare la 11.08.2014, data formulării cererii), "(1) ANPA emite și eliberează autorizații de pescuit recreativ/sportiv către asociațiile de pescari sportivi înscrise în Registrul unic de evidență a asociațiilor de pescari sportivi, care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul ordin, pentru zonele de pescuit, cu excepția Rezervației Biosferei "Delta Dunării", Dunăre și Marea Neagră. (...)"

Este adevărat că, în cuprinsul cererii nr. 267/11.08.2014 adresată autorității pârâte, reclamanta a menționat faptul că a atașat acestei cereri "documentele solicitate de anexa 4 din Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv", însă solicitarea acesteia era în sensul încheierii contractelor, iar nu al eliberării autorizațiilor. Or, potrivit alin. (2) al art. 7 din Ordinul nr. 15/2011, "(2) Asociațiile de pescari sportivi solicită eliberarea unei autorizații de pescuit recreativ/sportiv pentru zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale, prin cererea de solicitare însoțită de documentația prevăzută în anexa 4."

De asemenea, potrivit alin. (4) art. 5 al aceluiași Ordin, "Asociațiile înscrise anterior apariției prezentului ordin au obligația de a completa și a aduce la zi documentele prevăzute la alin. (3)." Instanța de control reține că judecătorul fondului a pus în discuția părților necesitatea ca reclamanta să dovedească faptul că este înscrisă la momentul formulării cererilor în Registrul unic de evidență a asociațiilor de pescari sportivi, astfel cum prevăd dispozițiile art. 7 din Ordinul nr. 15/2011, aspect ce rezultă din cuprinsul încheierii de la termenul din 11 martie 2015. Or, reclamanta a depus ca probă Registrul unic de evidență a asociațiilor pescarilor sportivi, conform OMAPDR nr. 20/2010, unde reclamanta este înscrisă la poziția 42, înscrisul regăsindu-se atașat la dosarul de fond.

Nu în ultimul rând, din practicaua sentinței atacate, rezultă că poziția exprimată de reclamantă a fost în sensul că "pârâta n-ar trebui obligată să organizeze procedura ci să elibereze autorizația".

Astfel, distinct de faptul că solicitarea de eliberare a autorizațiilor nu a fost adresată autorității emitente a autorizației, ci direct instanței de judecată, având în vedere dispozițiile legale invocate și materialul probator administrat de reclamantă în fața primei instanțe, instanța de control constată că în mod corect a apreciat instanța fondului că nu se poate substitui autorității pârâte să evalueze și să puncteze îndreptățirea acesteia, dispunând emiterea autorizațiilor de pescuit recreativ/sportiv, în condițiile în care nu s-a parcurs procedura de evaluare, așa cum este ea reglementată de Ordinul nr. 15/2011.

Așadar, este nefondată susținerea recurentei-reclamante că refuzul intimatei de a soluționa favorabil cererea privind eliberarea autorizațiilor de pescuit este unul nejustificat, din moment ce nu s-a adresat cu o solicitare în acest sens autorității pârâte și nu a dovedit că a parcurs procedura legală de evaluare, potrivit Ordinului nr. 15/2011.

Prin urmare, constatând că instanța de fond a răspuns criticilor esențiale aduse prin cererea introductivă, așa cum a fost modificată, Înalta Curte constată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., cu referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația A. împotriva sentinței civile nr. 50 din 25 martie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2018.