ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3248/2006

HOTĂRÂRE
28.03.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3248/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Deliberând asupra recursului de față,

în condițiile art. 256 C. proc. civ. constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Timiș reclamanta N.M. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul

municipiului Timișoara care prin dispoziția nr. 1860 din 12 august 2004 i-a

respins notificarea de restituire în natură a terenului situat în Timișoara, în

suprafață de 468 mp și înscris în C.F. nr.top. 22841/1/2. A solicitat anularea

acestei dispoziții, și obligarea Statului Român prin Consiliul Local al

Municipiului Timișoara la restituirea în natură a acestui imobil.

Tribunalul Timiș prin sentința

civilă nr. 626/PI din 6 aprilie 2005 a admis în parte contestația. A dispus

anularea dispoziției nr. 1860 din 12 august 2004 și a obligat pe primar să

pronunțe o dispoziție pe fondul notificării. A fost respinsă contestația față

de Consiliul Local al Municipiului Timișoara.

În motivarea acestei hotărâri s-a

reținut că reclamantei i s-a respins notificarea pentru că nu a făcut dovada că

este persoană îndreptățită deși i s-au adresat două scrisori cu invitația să

depună actele doveditoare.

S-a reținut de asemenea că termenul

prevăzut de Legea nr. 10/2001 pentru depunerea actelor, în interpretarea dată de

art. 23 pct. 1 din Normele Metodologice de aplicare a legii, nu este un termen

de decădere, ca urmare, s-a constatat că reclamanta a depus în instanță

sentința civilă nr. 875/PI/1995 a Tribunalului Timiș irevocabilă, în care se

reține calitatea acesteia de fostă proprietară împreună cu tatăl ei, P.Ș. asupra

unei suprafețe de 952 mp din care, prin hotărârea menționată, i s-au restituit

doar suprafețele de 484 mp, respectiv 240 mp.

Prin notificarea adresată Primarului

municipiului Timișoara reclamanta a solicitat restituirea restului de teren de

468 mp cu privire la care s-a făcut dovada că este transcris în C.F. sub titulatura

de „grădină” în str. B. și pe care nu este deschisă nici o finanțare pentru

sistematizare.

Curtea de Apel Timișoara prin

decizia civilă nr. 1780 din 10 octombrie 2005 a respins ca nefondat apelul

declarat de primarul municipiului Timișoara, constatându-se că termenul

prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 nu este un termen de decădere și s-a

făcut dovada că reclamanta este persoană îndreptățită la restituire. S-a mai

reținut ca neîntemeiată susținerea că actele depuse în instanță nu pot fi

admise ca probă o soluție de respingere pe acest motiv fiind contrară

spiritului Legii nr. 10/2001, lege cu caracter reparator.

Împotriva acestei hotărâri Primarul

municipiului Timișoara a declarat în termen legal recurs invocând motivele

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. criticând soluția potrivit

căreia termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 este de decădere și nu de recomandare.

Recursul este nefondat și se a

respinge pentru următoarele considerente.

Instanțele au făcut o corectă

interpretare a textelor din legea specială când au apreciat că termenul de

depunere a actelor doveditoare în susținerea notificării este de recomandare și

chiar dacă soluția primarului de respingere a notificării a fost corectă pentru

motivul arătat, ea nu se mai justifică câtă vreme în instanță în calea de atac

prevăzută de lege împotriva dispoziției s-a făcut această dovadă.

O altă interpretare, restrictivă, nu

ar conduce la realizarea scopului legii, acela de reparare a nedreptăților

săvârșite pe perioada acoperită de dispozițiile legii.

De altfel legea prevede

obligativitatea depunerii actului până la momentul rezolvării notificării (art.

23).

Or, notificarea se consideră

rezolvată după epuizarea căilor de atac prevăzute de această procedură specială

și ca urmare depunerea actelor doveditoare în faza procedurii judiciare nu

poate fi respinsă.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Primarul municipiului Timișoara împotriva deciziei civile

nr. 1780 din 10 octombrie 2005 a Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

28 martie

2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1475/2015
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra contestației în anulare de față, constata următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția civilă, la data de 23 octombrie 2007, reclamanta G.M.F. a solicita
ÎCCJ 2009-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9619/2009
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 2715/30/2006 la data de 29 august 2006, reclamanta R.H. a solicitat instanței c
ÎCCJ 2007-06-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5215/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La 4 aprilie 2006, reclamantul K.N. a chemat în judecată pârâții Primarul municipiului Timișoara, Primăria municipiului Timișoara, Consiliul local Timișoa
ÎCCJ 2006-03-07
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2512/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin notificarea nr. 625 din 3 august 2001, D.D. a solicitat Primăriei municipiului Timișoara, în calitate de moștenitor al autoarei M.M., acordarea măsur
ÎCCJ 2004-06-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4814/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1700/2002 pe rolul Tribunalului Timiș, reclamanta L.D.R. a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local al Municipiului T
Sursă