ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4185/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 808 din 13 iunie 2005, Tribunalul Arad, secția comercială și de contencios administrativ, a dispus disjungerea cererii privind anularea hotărârilor A.G.A., de cererea având ca obiect litigiul de muncă; a admis în parte excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul D.E., având ca obiect anularea hotărârilor A.G.A. ale pârâtei SC T., O., P. SA Arad. Prin aceeași hotărâre, s-a obligat reclamantul la 5.000.000 lei cheltuieli de judecată față de pârâtă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență că ședința A.G.A.

din data de 24 ianuarie 2005 s-a făcut prin publicarea acesteia în ziar și prin afișare la sediul societății unde reclamantul era angajat și că reclamantul nu a dovedit vătămarea suferită prin neconvocarea sa la ședința adunării generale. Instanța de fond, în considerarea faptului că hotărârile A.G.A. nr. 1, 5 și 6 nu sunt lovite de nulitate absolută, a reținut că prin aceste hotărâri nu se face nici o modificare de act constitutiv pentru ca să fie nevoie de votul tuturor acționarilor. Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului instanța de fond a reținut că deși în registrul de acțiuni reclamantul apare în calitate de acționar, hotărârea nr. 30 din 22 decembrie 2004 a SC T. SA Arad, luată în acest sens nu produce efecte față de terți decât de la data publicării ei în M. Of.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul D.E., cale de atac ce a fost calificată de instanță ca fiind apel și prin decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2006 Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a admis cererea formulată de reclamant, a dispus anularea hotărârilor nr. 1, 5 și 6 din data de 24 ianuarie 2005 ale SC T., O., P. SA Arad și a obligat intimata la plata sumei de 800 RON către apelant cu titlu de onorariu de avocat în apel și în primă instanță. Instanța de apel, analizând critica adusă sentinței în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reținut că societatea nu poate fi catalogată drept terț față de operațiunea juridică.

Se reține că în mod eronat instanța de fond, a apreciat că vătămarea reclamantului trebuia dovedită și că indiferent de votul reclamantului aceeași ar fi fost soluția. Cu privire la dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 instanța de apel a reținut că nici la fond și nici în apel nu s-a făcut dovada îndeplinirii formalității de convocare. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC T., O., P. SA Arad invocând în condițiile art. 304 pct. 6, 8 și 9 C. proc. civ., nelegalitatea soluției. În dezvoltarea criticilor formulate recurenta a susținut că instanța a acordat mai mult decât i s-a cerut în condițiile în care a anulat în totalitate hotărârile A.G.A. nr. 1, 5 și 6 din 24 ianuarie 2005 ale SC T., O., P. SA și că aceste hotărâri au fost luate în conformitate cu prevederile legale și ale actului constitutiv.

S-a invocat o greșită aplicare a dispozițiilor art. 41 și 161 C. proc. civ., deoarece reclamantul nu este și nu a fost acționar al societății și în acest caz nu are calitate procesuală activă. De asemenea, s-a susținut că instanța de apel a interpretat eronat actul supus judecății când s-a reținut că reclamantul a suferit o vătămare prin destituire în condițiile în care reclamantul a acceptat postul de administrator piață și s-a angajat să se prezinte la serviciu, așa cum rezultă din adresa nr. 286 din 17 februarie 2005. S-a mai arătat că s-au respectat prevederile legale de convocare prin afișarea la sediul societății a unui anunț în care s-a specificat ora și locul ținerii ședinței, ce a fost însoțit de un convocator cu ordinea de zi.

Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de pârâta SC T., O., P. SA Arad nu este fondat, decizia instanței de apel fiind legală și temeinică. Acțiunea în anulare reglementată de art. 131 din Legea nr. 31/1990 privește atât cauzele de nulitate relativă, cât și cele de nulitate absolută. În cauză, reclamantul a invocat încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 117 din Legea nr. 31/1990, care constituie un motiv de nulitate absolută. În mod corect instanța de apel a reținut încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 atâta timp cât nu s-au depus dovezi din care să rezulte că pârâta a îndeplinit formalitățile de convocare prevăzute de lege și actul constitutiv sub sancțiunea nulității hotărârilor adoptate.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale a reclamantului instanța de apel a constatat corect că este neîntemeiată în condițiile în care reclamantul apare la poziția nr. 6 din registrul de acțiuni ca acționar, înainte de data ținerii adunării generale din 24 ianuarie 2005 când au fost adoptate hotărârile atacate. Pe de altă parte motivele invocate fiind de nulitate absolută pot fi invocate de orice persoană interesată. Din modificările aduse prin hotărârile adoptate, în ceea ce îl privește pe reclamant, rezultă explicit vătămarea suferită și interesul în promovarea cererii. Nu este incident nici motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., întrucât instanța de apel a acordat ceea ce s-a cerut, anulând hotărârile A.G.A.

în ceea ce privește măsurile adoptate față de reclamant. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se constată că este neîntemeiat, atâta vreme cât cererea formulată a avut un obiect strict determinat, iar instanța a soluționat cererea cu care a fost investită. De altfel, dezvoltarea, în fapt, a acestui motiv vizează netemeinicia soluției pronunțate în aprecierea vătămării, și acestea vor fi înlăturate, nefiind posibilă o analiză a acestora în calea de reformare ce reclamă numai aspecte de nelegalitate. Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtă ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC T., O., P. SA Arad împotriva deciziei nr. 2 din 17 ianuarie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2006.