ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2553/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 42 din 24

februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția civilă, și rectificată

prin încheierea din 31 martie 2005 a fost admisă contestația formulată de

reclamanta P.G. în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului Mărășești.

Ca urmare, a fost modificată

dispoziția nr. 676 din 30 aprilie 2004 emisă de pârâtă și s-a dispus

restituirea către reclamantă a suprafeței de 964 mp teren situat în

intravilanul orașului Mărășești, identificat la poziția 20 din harta cadastrală,

în loc de 358 mp.

Totodată s-a stabilit că reclamanta

are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent constând în acțiuni la

societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital în valoare de

1.013.578.000 lei.

Pârâta a fost obligată să plătească

reclamantei suma de 4.636.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul

expertului și cheltuieli de deplasare dovedite cu biletele de transport depuse

la dosar.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut din probele administrate că reclamanta este moștenitoarea

proprietarei imobilului din orașul Mărășești, compus din teren în suprafață de

1400 mp și o casă de locuit.

Potrivit Decretului nr. 331/1979 din

imobilul în litigiu statul a expropriat suprafața de 635 mp teren și

construcția pentru care reclamanta a primit despăgubiri în sumă de 40.952,50

lei.

Diferența de teren de 765 mp a fost

preluată de stat fără titlu legal.

S-a constatat că reclamanta are

calitatea de persoană îndreptățită, iar în ce privește modalitatea de

despăgubire s-a reținut că în baza art. 1 și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

aceasta are dreptul la restituirea în natură a terenului liber.

Din raportul de expertiză S.N. coroborat

cu recunoașterea pârâtei, tribunalul a stabilit că suprafața de teren

expropriată ce este liberă de construcție și poate fi restituită în natură este

de 964 mp și nu de 358 mp cât s-a menționat în dispoziția emisă de pârâtă.

Potrivit art. 11 alin. (2) și (3)

din Legea nr. 10/2001 s-a statuat că reclamanta este îndreptățită ca pentru

diferența de teren de 536 mp ca și pentru construcțiile demolate să primească

măsuri reparatorii prin echivalent care pot fi, conform art. 11 alin. (8) din aceeași

lege, acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital sau

titluri de valoare nominală.

Prin aplicarea art. 274 C. proc.

civ. pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 4.636.000 lei

cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâta Primăria

orașului Mărășești prin primar a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 650/A

din 31 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, ce a

considerat legală obligarea apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată

către reclamantă.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta Primăria orașului Mărășești invocând motivul de casare prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În esență, recurenta susține că nu

este în culpă procesuală pentru a fi obligată la cheltuieli de judecată către

reclamantă câtă vreme a primit adresa instanței de fond pentru depunerea

planului cadastral la data de 16 noiembrie 2004 cu obligația de a depune acest

înscris la data de 18 noiembrie 2004.

Sub acest aspect recurenta

menționează că nu are nici o culpă pentru admiterea probei cu efectuarea unei

expertize tehnice ce urma să stabilească suprafața de teren liberă ce putea fi

restituită reclamantei.

Recursul declarat nu este fondat.

Recurenta a fost obligată de

instanța de fond să plătească intimatei-reclamante suma de 4.636.000 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată reprezentând 2.500.000 lei onorariu de expert

și cheltuielile de transport dovedite de reclamantă.

Instanța a făcut aplicarea în cauză

a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. ce prevede că partea ce a căzut în

pretenții va fi obligată să suporte cheltuielile de judecată ale părții ce a

câștigat procesul.

În cauză, intimata-reclamantă a

contestat dispoziția emisă greșit de recurentă prin care i se restituia în

natură doar 358 mp teren din imobilul în litigiu în loc de 964 mp, cât s-a

constatat prin expertiza efectuată în instanță.

Deci culpa procesuală în efectuarea

cheltuielilor procesuale dovedite de intimata-reclamantă aparține

recurentei-pârâte așa încât în mod judicios au fost aplicate în cauză

dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

Față de cele ce preced, Înalta

Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta Primăria orașului Mărășești prin primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta Primăria orașului Mărășești prin primar împotriva deciziei

nr. 650 A din 31 mai 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 martie

2006.