ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 822/2006

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții M.I., M.A.N. și D.M.C. și SC E. SA Curtea de Argeș, au chemat în judecată pe pârâtul B.S., solicitând obligarea acestuia să execute obligațiile asumate prin contractul de administrare și să fie obligat la plata despăgubirilor pentru prejudiciul suferit. Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința nr. 51/ C din 21 ianuarie 2005, a respins acțiunea reclamanților considerând că nu s-au îndeplinit condițiile cerute de art. 150 din legea nr. 31/1990, privind aprobarea de către A.G.A. a hotărârii de a promova acțiunea în răspunderea administratorului. Curtea de Apel Pitești, prin decizia nr. 48/ AC din 6 aprilie 2005, a constatat nul apelul reclamantei SC E. SA și a respins ca nefondate apelurile celorlalți reclamanți, obligându-i pe aceștia din urmă la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut în esență că tribunalul era obligat să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și judicios a analizat contractul încheiat cu pârâtul ca fiind de natură comercială, căruia i se aplică reglementările speciale. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanții au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ. Recurenții susțin că în mod greșit instanțele de fond nu au analizat convenția părților în temeiul art. 969 C. civ.; deși pârâtul a primit drepturile corelative obligației de a aduce un profit de 3 miliarde lei; nu și-a îndeplinit îndatorirea contractuală, mai mult, aducând o pierdere de 21.994.727.000 lei societății comerciale.

Interesul acțiunii a fost dovedit iar calitatea recurenților de succesori ai A.P.A.S., de asemenea dovedită. În privința hotărârii A.G.A. de a acționa împotriva administratorului, aceasta s-a realizat la 25 martie 2001. Pe de altă parte, recurenții mai susțin că aveau calitate procesuală, determinată de calitatea lor de creditori ai societății comerciale pe care pârâtul a adus-o în stare de faliment. Recursul declamat de SC E. SA va fi declarat nul, iar recursul reclamanților respins ca nefondat, pentru considerentele ce se vor expune. Dispozițiile art. 133 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc sancțiunea nulității cererii care nu cuprinde numele părților, obiectul cererii sau semnătura. Cererea de recurs nu numai că nu cuprinde semnătura și sigiliul societății comerciale, dar prin adresa din 26 octombrie 2005 aceasta își manifestă expres voința de a nu-și însuși și semna declarația de recurs.

În privința izvorului răspunderii administratorului SC E. SA, este de netăgăduit că acesta este contractul de administrare. Dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, determină însă un alt temei juridic decât acela prevăzut de codul civil. Dispozițiile art. 155 din Legea nr. 31/1990 modificată (corespunzătoare art. 150 din vechea formă a legii) prevăd că acțiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau creditorilor financiari și directorilor aparține adunării generale care va decide cu majoritate de voturi. Alin. (4) al normei citate stabilește și încetarea de drept a mandatului administratorului și înlocuirea sa, dacă adunarea decide să pornească acțiunea în răspundere.

Condițiile prevăzute de textele susmenționate nu au fost îndeplinite. Mai mult, prin hotărârea A.G.A. din 24 martie 2001 a fost respinsă propunerea acțiunii în răspunderea administratorului (art. 10, dosarul de fond). Astfel, condiția esențială pentru promovarea acțiunii în răspundere nu a fost îndeplinită, iar calea unei răspunderi alternative (civile) este închisă reclamanților, indiferent dacă administratorul și-a îndeplinit sau nu obligațiile din contractul de administrare. Pe de altă parte, interesul reclamanților este necontestat însă acțiunea nu putea fi pornită în lipsa unei hotărâri A.G.A. definitive; după cum acțiunea creditorilor societății este admisibilă numai în condițiile în care societatea comercială este în procedura reorganizării judiciare sau a falimentului.

Analizând judicios condițiile și natura juridică specifică răspunderii administratorului unei societăți comerciale pe acțiuni, instanțele de fond au pronunțat hotărâri legale, care vor fi menținute prin respingerea, ca nefondat, a recursului declarat împotriva deciziei nr. 48/ AC din 6 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții M.I., M.A.N. și D.M.C., împotriva deciziei nr. 48/A/C din 6 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Declară nul recursul declarat de SC E. SA Curtea de Argeș împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 februarie 2006.