Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.02.2006
inadmisibil

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 596/2006

HOTĂRÂRE
21.02.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 596/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 36/CA din 19 ianuarie 2006, a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamantele S.M., S.C. și S.V., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Constanța, municipiul Constanța și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și a dispus anularea parțială a H.G. nr. 904/2002 (M. Of. nr. 645 bis/30.08.2002), privind atestarea domeniului public al județului Constanța, respectiv poziția nr. 6 din Anexa nr. 2.24, cuprinzând inventarul bunurilor aparținând domeniului public al municipiului Constanța.

Instanța a reținut că, potrivit Legii nr. 213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al statului, și bunurile dobândite de acesta, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea acestuia, cu titlu valabil. În consecință, bunurile preluate de stat fără titlu valabil pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora. Instanța a mai reținut că nici unul dintre modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică enumerate expres și limitativ în art. 17 din legea menționată, nu își găsește aplicare în raport cu terenul în suprafață de 5500 mp revendicat de reclamante.

Pe de altă parte, în condițiile în care inventarul domeniului public al județului Constanța astfel efectuat, afectează însăși regimul juridic al terenului în discuție, el nu poate fi opozabil reclamantelor și nici nu s-a făcut dovada incidenței în cauză a prevederilor Legii nr. 33/1994, pentru a se putea invoca exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Recursul este fondat, pentru următoarele considerente: Reclamantele S.M., S.C. și S.V. au invocat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, excepția de nelegalitate a dispozițiilor H.. nr. 904/2002, respectiv a poziției nr. 6 din Anexa nr. 2.24, care cuprinde inventarul bunurilor aparținând domeniului public al municipiului Constanța, motiv pentru care Curtea de Apel Constanța a fost sesizată cu soluționarea acestei excepții, soluția de admitere a excepției de nelegalitate a actului menționat este greșită, fiind rezultatul unei interpretări și aplicări greșite a legii.

Instanța de fond s-a pronunțat asupra nelegalității H.G. nr. 904/2002, poziția 6 din Anexa nr. 2.24, unde este menționată o suprafață de 4,57 ha, situată în Parc Poarta 6 Zona Sud, cu destinația de parc public. Susținerea instanței de fond, potrivit căreia respectiva suprafață de teren nu a făcut niciodată parte din proprietatea publică a autorității administrative locale, este nefondată. Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Constanța nr. 122 din 23 martie 2000 a fost aprobat inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al orașului Constanța, unde, în Anexa nr. 24, poziția nr. 6, este menționat Parc Poarta 6, Zona Sud, în suprafață de 4,57 ha. În mod eronat, instanța de fond a apreciat că H.G.

nr. 904/2000 reprezintă practic un act de expropriere, efectuat în afara cadrului legal reprezentat de Legea nr. 33/1994, întrucât hotărârea respectivă nu reprezintă un act de dispoziție administrativă prin care să se schimbe cu efect juridic tipul de proprietate asupra bunului, respectiv din proprietate privată, în proprietate publică, ci un act normativ care cuprinde inventarul bunurilor, emis în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 213/1998. Consfințirea caracterului de proprietate publică (domeniu public) în ce privește suprafața de teren, s-a făcut prin hotărârea de consiliu mai sus arătată, având în vedere afectația de interes public și utilitate publică a acestui bun, care este un parc.

În ce privește destinația suprafeței de teren, și anume, aceea de parc public, regimul juridic de proprietate publică este incontestabil, având în vedere și dispozițiile Anexei nr. III pct. 1.2 din Legea nr. 213/1998, potrivit căruia străzile și parcurile publice constituie domeniu public al unității administrativ-teritoriale. Având în vedere cele mai sus expuse, se va admite recursul declarat de pârât și se va modifica sentința atacată, în sensul respingerii excepției de nelegalitate invocate de reclamante.

D E C I D E Admite recursul declarat de Consiliul Local Constanța și municipiul Constanța împotriva sentinței civile nr. 36/CA din 19 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată și respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamantele S.C., S.M. și S.V., privind H.G. nr. 904/2002, ca inadmisibilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 607/2007
nța de Fond a apreciat că H.G. nr. 904/2000 reprezintă practic un act de expropriere efectuat în afara cadrului legal, reprezentat de Legea nr. 33/1994, întrucât hotărârea atacată nu reprezintă un act de dispoziție administrativă prin care
ÎCCJ 2010-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 328/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția civilă, reclamantele S.M., S.C. și S.V., în contradictoriu cu pârâții, Municipiul Const
ÎCCJ 2005-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5223/2005
lamanții au declarat apel împotriva acestei sentințe. Prin decizia nr. 81 din 7 aprilie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul reclamanților și a schi
ÎCCJ 2008-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1707/2008
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 66 /CA din 22 ianuarie 2008, pronunțată în Dosar nr. 491/118/2006, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și flu
ÎCCJ 2012-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5266/2012
Asupra cererilor de recurs de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 6 aprilie 2007 sub nr. 3394/118/2007, Tribun
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă