ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10176/2005

HOTĂRÂRE
07.12.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10176/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Târgu Mureș la data de 4 septembrie 2001, P.Z.M., D.A., B.I., D.G.,

D.D., O.E., O.C., Z.M. și K.M. au solicitat obligarea pârâtelor Primăria

comunei Ghindari și C.C. Ghindari la restituirea în natură a imobilului situat

în comuna Ghindari nr. 471, județul Mureș, înscris în C.F. Ghindari nr.de

ord.A+1 f.nr.top, care a fost trecut abuziv în proprietatea statului. Au arătat

reclamanții că au formulat notificare potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001,

că sunt urmașii proprietarilor B.J., O.E. și Z.M. și că prin decizia nr. 111/1969

s-a transmis fără plată și fără termen din administrarea Consiliului popular

Ghindari în folosința C.C. Sângeorgiu de Pădure suprafața de 1.800 mp după

dezmembrarea făcută din suprafața totală de 2.523 mp, iar o altă suprafață de

723 mp a rămas în continuare în administrarea Consiliului local Ghindari. S-a

arătat totodată că pe terenul despre care s-a făcut vorbire a fost construită

de antecesorii reclamanților o presă de ulei, iar după trecerea în proprietatea

statului nu s-a edificat nici o construcție nouă, fiind realizate doar

modificări interioare.

Prin sentința civilă nr. 5392 din 2

octombrie 2001, Judecătoria Târgu Mureș a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, reținând că față de dispozițiile Legii

nr. 10/2001, competența de soluționare revine în primă instanță tribunalului.

La data de 15 aprilie 2002,

reclamanții și-au precizat cererea de chemare în judecată în sensul că au atacat

dispoziția nr. 2 din 25 ianuarie 2002 emisă de Primăria comunei Ghindari,

județul Mureș, solicitând restituirea în natură a construcției vechi a presei

de ulei, folosită în prezent ca atelier de tâmplărie și a suprafeței de 1.800

mp teren intravilan pe care se găsește respectiva construcție.

Tribunalul Mureș, secția civilă,

prin sentința nr. 331 din 17 iunie 2002 a admis acțiunea precizată a

reclamanților, a anulat dispoziția atacată și a dispus restituirea în natură

către reclamanți a imobilului clădire, presă ulei și teren aferent în suprafață

de 1.800 mp, imobil înscris în C.F. Ghindari, fără nr.top și situat în

Ghindari.

S-a reținut de către instanța de

fond că invocarea de către intimate a nedovedirii calității de moștenitori a

reclamanților vine în contradicție cu dispoziția nr. 2 din 25 ianuarie 2002,

prin care s-a propus acordarea de despăgubiri acestora. Tribunalul Mureș a

arătat totodată că intimatele nu au făcut dovada că pe terenul în litigiu presa

de ulei nu mai există, aceasta fiind înlocuită cu o altă construcție, întrucât

documentele depuse, respectiv „contract” încheiat la 5 iulie 1968 și decizia

nr. 111/1969 atestă înțelegerea în formă scrisă între instituțiile statului la

acea vreme, fără a proba însă efectuarea și finalizarea lucrărilor.

Apelul declarat de F. Mureș

împotriva hotărârii pronunțată de tribunal a fost respins ca nefondat de Curtea

de Apel Târgu Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 12/A din 25 februarie

fără echivoc că cererea reclamanților se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001

și nu există nici un impediment pentru restituirea în natură a imobilului,

trecut abuziv în proprietatea statului și apoi transmis în folosință C.C.

Ghindari.

Împotriva acestei ultime decizii a

declarat recurs F. Mureș ca reprezentant al C.C. Ghindari. A arătat că

reclamanții au notificat Primăria Ghindari care are însă drept de proprietate

asupra terenului de 1.800 mp care a fost dat în folosința cooperativei, iar

construcția este proprietatea cooperativei conform contractului încheiat la

data de 5 iunie 1968 între aceasta și primărie. Recurenta a precizat totodată

că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale formulată de

pârâtă, prin care s-a arătat că a fost construit un șopron, s-a împrejmuit

terenul cu gard și a fost introdus curentul electric și nu a specificat cine

trebuie să restituie imobilul revendicat.

Prin adresa înregistrată la data de

29 noiembrie 2005, recurenta arată că reclamanții nu au depus acte prin care să

facă dovada vocației succesorale după antecesorii lor.

Recursul este întemeiat urmând a fi

admis și a se casa decizia atacată, trimițându-se cauza la aceeași curte de

apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă, pentru considerentele ce

se vor expune în continuare.

Se reține astfel că decizia

pronunțată în apel nu este motivată pe aspectul calității procesuale active a

reclamanților.

Nu rezultă care este legătura de

rudenie între F.F. al cărui nume apare în adeverința nr. 1157 din 9 mai 2001

emisă de Primăria comunei Ghindari (fila 7 în dosarul nr. 7323/2001 al

Judecătoriei Târgu Mureș) și pe al cărui nume a fost acordată autorizația de

construcție a presei de ulei (fila 8 dosar judecătorie) și reclamanți.

De fapt la dosarul cauzei nu există

nici o dovadă a calității de persoane îndreptățite la restituirea imobilului în

înțelesul dispozițiilor art. 3 și art. 22 din Legea nr. 10/2001.

În interpretarea corectă

a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, este de reținut că scopul și rațiunea acesteia

nu pot fi decât acelea de a se acorda măsuri reparatorii foștilor proprietari

ale căror imobile au fost preluate abuziv în perioada de referință.

În acest sens, în art. 3 din lege,

legiuitorul definește persoanele îndreptățite la aceasta, categoriile

respective fiind enumerate limitativ, restrictiv, deci, în ce interesează,

prevăzându-se că sunt îndreptățite, persoanele fizice, proprietare la data

preluării în mod abuziv a imobilului. Singura excepție este prevăzută în art. 4

din lege, potrivit alin. (2), de prevederile legii beneficiind și moștenitorii

persoanei fizice îndreptățite. Este vorba desigur de cei îndreptățiți, prin

moștenire legală sau testamentară, împrejurare ce rezultă din economia legii.

Dovada calității de moștenitor se

face, de regulă, cu certificatul de moștenitor sau de legatar, ori hotărârea

judecătorească definitivă sau irevocabilă, iar în lipsa acestora, prin orice

probe scrise din care rezultă acceptarea moștenirii.

În consecință, în baza art. 312

alin. (2) C. proc. civ., recursul va fi admis și se va casa decizia atacată,

urmând ca la rejudecarea apelului, să se aibă în vedere și celelalte motive

invocate, inclusiv cele referitoare la nepronunțarea asupra cererii

reconvenționale formulată de pârâtă.

Admite recursul declarat de pârâta F.

Mureș ca reprezentant al C.C. Ghindari, județul Mureș împotriva deciziei nr. 12/A

din 25 februarie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă, pe care o

casează și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 decembrie 2005.

Sursă