ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3409/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 279 din 10 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Galați a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C.I.O. în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Galați; s-a anulat dispoziția nr. 1983/SR din 15 iulie 2005 emisă de pârâtă și s-a constatat că reclamanta are dreptul la restituirea în natură a suprafeței de 107,91 mp situată în Galați, conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, urmând ca pentru diferență să beneficieze de măsuri reparatorii constând în titluri de valoare nominală tranzacționate pe piața de capital. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din terenul de 286 mp solicitat de reclamantă poate fi retrocedată în natură suprafața de 107,91 mp.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel ambele părți. În motivarea apelului său reclamanta a arătat că este nemulțumită de faptul că deși instanța de fond a reținut că are dreptul la restituirea suprafeței de 107,91 mp nu a obligat pârâta să îi restituite acest teren. Apelanta-pârâtă a invocat nelegalitatea sentinței, susținând că în mod greșit s-a apreciat că reclamanta are dreptul la restituirea în natură a suprafeței de 107,91 mp în condițiile în care terenul este afectat de utilități publice, trotuare, căi de acces la blocuri și spațiu verde. În această fază procesuală numita V.M. a formulat cerere de intervenție accesorie, în interesul reclamantei.

Prin decizia civilă nr. 235/A din 29 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost admis apelul declarat de reclamantă și cererea de intervenție accesorie și s-a schimbat în parte sentința în sensul că s-a dispus ca Primăria municipiului Galați să restituie reclamantei suprafața de 107,91 mp teren situat în Galați. În motivarea acestei decizii s-a reținut că instanța de fond trebuia să dispună obligarea pârâtei la restituirea în natură a terenului, nu doar să constate dreptul la restituire. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs Primăria municipiului Galați, prin Primarul municipiului Galați, criticând hotărârea sub aspectul omisiunii instanței de apel de a se pronunța asupra căii de atac declarate de pârâtă, iar pe fond susținând că instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia nr. 9464 din 21 noiembrie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a admis recursul declarat în cauză, s-a casat decizia recurată și s-a dispus trimiterea cauzei la instanța de apel pentru rejudecarea celor două apeluri. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut că instanța de apel s-a pronunțat doar cu privire la apelul reclamantei, lăsând nesoluționat apelul declarat de pârâtă. Prin decizia civilă nr. 351 A din 20 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, în rejudecarea apelurilor, a fost admis apelul reclamantei și s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 279/2006 a Tribunalului Galați în sensul că s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului în suprafață de 107,91 mp, situat în Galați, conform raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. S-a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria municipiului Galați. În motivarea acestei decizii s-a reținut că în aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 10/2001, republicată, este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 107,91 mp, teren preluat abuziv de stat și care în prezent este liber de construcții, nefiind afectat de utilități. Referitor la apelul declarat de pârâtă, s-a reținut că acesta este nefondat, susținerile apelantei privind afectarea terenului de utilități publice fiind contrazise de cele reținute în raportul de expertiză întocmit în cauză. Primarul municipiului Galați a declarat recurs împotriva deciziei menționate.

În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că reclamanta nu a făcut dovada proprietății, nedepunând actele doveditoare ale dreptului de proprietate până la data soluționării notificării și nici în fața instanței de judecată. De asemenea, se arată că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că terenul în litigiu este ocupat de construcții și afectat de utilități publice, trotuare, cale de acces la blocuri și spațiu verde, fapt care face imposibilă restituirea în natură. Recurentul nu a indicat temeiul de drept al recursului, făcând referire generic la dispozițiile art. 299-316 C. proc. civ.. Dezvoltarea motivelor de recurs permit încadrarea, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârât. Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate și având în vedere dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, în sensul considerentelor ce succed. Nu poate fi primită critica vizând împrejurarea că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat, critică formulată pentru prima dată prin motivele de apel depuse în dosarul nr. 2228/44/2006 – fila 6, al Curții de Apel Galați și reluată prin motivele de recurs.

Prin dispoziția nr. 1983/SR din 15 iulie 2005, fila 4 dosar nr. 2226/C/2005 emisă de Primarul municipiului Galați s-a constatat, printre altele, că solicitanta are calitatea de persoană îndreptățită, conform dispozițiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001; deci, în sensul legii, prin persoană îndreptățită la măsuri reparatorii se înțelege persoana din patrimoniul căreia s-a preluat imobilul, calitatea de proprietar al bunului preluat fiind deci intrinsecă. Și prin întâmpinarea depusă la fond actuala recurentă a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită a autoarei reclamantei, apărarea privind doar situația imobilului în cauză, despre care a susținut că nu poate di restituit în natură.

Nici critica formulată în acest sens prin motivele de recurs nu poate fi primită. Prin decizia recurată s-a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 11 alin. (3) și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în condițiile în care prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a constatat că din terenul expropriat suprafața de 107,91 mp poate fi retrocedată în natură nefiind afectată de construcții sau detalii de sistematizare, asemenea lucrări aflându-se doar pe suprafața de teren pentru care s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent. Cele 5 garaje situate pe suprafața de 72,19 mp se încadrează în categoria construcțiilor „ușoare sau demontabile” menționate în alin. (3) al art. 10, care prevede expres că terenurile pe care s-au ridicat astfel de construcții se restituie în natură.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Galați împotriva deciziei nr. 351 A din 20 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2008.