ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5073/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5073/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra contestației în
anulare de față:
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
La data de 28 iunie 2007, sub
nr. 22378 a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție,
contestația în anulare formulată de contestatorul N.A.S. împotriva deciziei
penale nr. 1506 din 1 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, pronunțată în dosarul nr. 6570/2004.
În motivarea contestației în
anulare, contestatorul a menționat că nu a fost prezent la judecarea cauzei
nici pe fond și nici de căile ordinare de atac, întrucât s-a aflat în
imposibilitate obiectivă de a se prezenta și de a încunoștiința instanțele despre
această împiedicare.
A arătat că înainte de a
începe urmărirea penală în acest dosar, din cauza dificultăților financiare cu
care se confrunta, a plecat din țară, la lucru în Spania și că nu a cunoscut despre
începerea urmăririi penale împotriva sa, apreciind că urmărirea penală și
judecarea cauzei s-a făcut cu lipsă de procedură.
Prin încheierea de ședință
din data de 1 octombrie 2007, Înalta Curte examinând, admisibilitatea în
principiu a contestației în anulare, a constatat că aceasta este formulată în
termenul de 10 zile prevăzută de art. 388 alin. (1) C. proc. pen., și că
motivele invocate în contestație se regăsesc în cele prevăzută de art. 386 lit.
a) și b) C. proc. pen., a dispus admiterea în principiu a contestației în
anulare și a citat părțile pentru dezbaterea acesteia.
La termenul de astăzi,
contestatorul prin apărător, a reiterat motivele scrise din cuprinsul contestației
în anulare, astfel cum rezultă din partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele și
lucrările dosarului din perspectiva motivelor invocate de contestator, Înalta
Curte va respinge, ca nefondată, contestația în anulare, din considerentele ce
se vor arăta în cele ce urmează.
Potrivit art. 386 lit. a) și
b) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestației
în anulare în cazul când procedura de citare a părții pentru termenul la care
s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform
legii [(lit. a)] și când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza
de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a
încunoștiința instanța despre această împiedicare [( lit. b)].
În cauză, nu există nici un
dubiu că motivul privind neîndeplinirea procedurii de citare cu contestatorul
în fața instanței de recurs, nu se confirmă, partea introductivă a deciziei
penale atacate (nr. 1506/2005) menționând că procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Verificând procedura de
citare în recurs, cu recurentul inculpat N.A.S., contestator în prezenta cauză,
Înalta Curte constată că citarea cu acesta s-a efectuat prin afișare la
domiciliul acestuia, după cum rezultă din dovada de citare aflată la fila 14
din dosarul instanței de recurs nr. 6570/2004.
În plus, din faptul că în
fața instanței de recurs, recurentul inculpat a fost reprezentat de apărător
ales, avocat L.C., care a și formulat și depus la dosar motivele de recurs,
rezultă că recurentul era în legătură cu familia sa și a avut cunoștință de existența
cauzei.
Nici motivul referitor la
imposibilitatea contestatorului de a se prezenta la termenul când s-a judecat
cauza în fața instanței de recurs și de a încunoștiința despre această
împiedicare, nu este dovedit în speță.
Astfel, atâta vreme cât
procedura de citare cu recurentul N.A.S. a fost legal îndeplinită la instanța
de recurs, înseamnă că acesta nu era în imposibilitate de a încunoștiința instanța
despre situația în care se afla.
De asemenea, faptul că
recurentul a plecat în Spania, după ce a fugit de organele de poliție care au
efectuat un flagrant în care era implicat și contestatorul, sustrăgându-se astfel
voit de la urmărirea penală, nu reprezintă un motiv de natura celui prevăzută de
art. 386 lit. b) C. proc. pen., pe care să se sprijine contestația în anulare.
Fiind extrădat din Spania,
la data de 18 iunie 2007, după cum comunică Biroul Executări Penale al
Tribunalului Olt, contestatorul are posibilitatea să ceară rejudecarea cauzei,
potrivit dispozițiilor art. 522
1
C. proc. pen.
În raport cu aceste
considerente, contestația în anulare formulată de contestatorul N.A.S. va fi
respinsă ca nefondată.
În temeiul art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată,
contestația în anulare formulată de contestatorul N.A.S. împotriva deciziei nr.
1506 din 1 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Obligă contestatorul să
plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 29 octombrie 2007.