ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2773/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, reclamanta A.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii nr. 5702 30 iunie 2006 și constatarea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului A. F. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că tatăl defunctului său soț a făcut obiectul schimbului de populație, fiind strămutat din Bulgaria, comuna Rahman Așiclar, Județul Durostor, în România, urmare a aplicării Tratatului semnat la Craiova în anul 1940. Prin Sentința Civilă nr. 121/ CA din 1 martie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost admisă, Instanța dispunând anularea hotărârii atacate.

Totodată Instanța a constatat că reclamanta este beneficiară a Legii nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului A.F. și a obligat pârâta să emită o hotărâre în acest sens. Pentru a pronunța acesta hotărâre Instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 3 din actul normativ în speță, soțul supraviețuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, beneficiază de indemnizația lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit, iar din probatoriului administrat, rezultă, pe de o parte, că defunctul soț al reclamantei era îndrituit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind strămutat împreună cu familia sa urmare a aplicării Tratatului din anul 1940, iar pe de altă, că reclamanta nu s-a recăsătorit și este cetățean român, astfel încât se încadrează în situația prevăzută de art. 3 din același act normativ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.T., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate cu motivarea că reclamanta a făcut dovada faptului că tatăl defunctul său soț a fost strămutat, nefăcând însă dovada strămutării soțului său. Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.

Totodată, art. 3 din același act normativ stipulează că soțul supraviețuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, in condițiile ordonanței, de o indemnizație lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. Dovada încadrării în situațiile prevăzute de ordonanță se poate face, potrivit art. 6 1 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, cu acte oficiale eliberate de organele competente și, în lipsa acestor acte, prin declarație cu martori.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv copia extrasului de pe Tabloul de evacuați din Cadrilater, aflată la dosarul de fond, care face referire atât la tatăl defunctului soț al intimatei reclamante cât și la cei șapte membri componenți ai familiei, actele de stare civilă existente la dosar, precum și Hotărârea nr. 1103 a C.J.P.T. prin care a fost admisă cererea formulată în temeiul Legii nr. 189/2000 de A.P.P., frate al defunctului soț, rezultă că intimata - reclamantă se încadrează în situația prevăzută de lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță, în condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) și alin. (2) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru considerentele arătate, se constată că Instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 121/ CA din 1 martie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2007.