ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3629/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, SC B.C.E.M.B. SRL cu sediul în Pașcani a formulat plângere

împotriva Deciziei nr. 46 din 15 martie 2005 emisă de Consiliul Concurenței

pentru că ar fi nelegală și netemeinică.

Prin sentința civilă nr. 2392

din 17 octombrie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

În motivarea sentinței s-a

reținut că pentru declanșarea unei intervenții a Consiliului Concurentei ar fi

trebuit ca societatea pârâtă să aibă o poziție dominantă.

Cota de piață a pârâtei nu îi

permite acesteia să aibă un comportament independent față de ceilalți

concurenți, iar poziția dominantă a unei societăți se stabilește în raport cu

toți operatorii pe piața relevantă. Piața relevantă este piața serviciilor de

televiziune prin cablu la nivel național, așa cum s-a stabilit de Consiliul

Concurenței și nu s-a contestat de către reclamantă.

S-a reținut și faptul că forța

economică a unei societăți nu poate fi dedusă exclusiv din profitul brut al

acestei societăți, și chiar dacă societatea pârâtă are un profit brut

substanțial, mai mare decât al celorlalte societăți concurente, în raport de

cota de piață, societatea pârâtă este comparabilă cu societatea R.C.S.

Nici prețurile practicate de

pârâtă nu pot fi considerate ca fiind expresia unui abuz de poziția dominantă,

fiind vorba de prețuri promoționale, adoptate de societatea pârâtă cu ocazia

pătrunderii pe piață în municipiul Tulcea, iar reclamanta are și ea oferte

similare, apelând la campanii promoționale de natură să atragă clientela.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta SC B.C.E.M.B. SRL, apreciind că soluția este

nelegală și netemeinică, atât din punctul de vedere al poziției dominante, cât

și cu privire la abuzul de poziție dominantă.

Se arată în motivele de recurs

că SC A.T. este în mod evident în poziție dominantă, respectiv este pe primul

loc la nivel național din punct de vedere al forței economice, raportat la cei

mai importanți agenți economici din segmentul televiziunii prin cablu.

Din această poziție dominantă pe

piața relevantă a săvârșit și abuzul de poziție dominantă, prin practicarea pe

o perioadă lungă de timp - 12 luni de prețuri de ruinare pentru serviciile pe

care le furnizează.

Societatea pârâtă invocând așa

numitele politici de marketing, constând în oferirea serviciilor la prețuri

promoționale pentru o perioadă mare de timp, 12 luni, nu a făcut altceva decât

să mascheze acțiunea sa de a atrage prin mijloace neconcurențiale un număr cât

mai mare de abonați.

Forța economică pe care A.T. o

deținea la data sesizării i-a permis acestei societăți să practice prețuri de

ruinare.

Consiliul Concurenței a formulat

întâmpinare și a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat.

Pentru termenul din 28

septembrie 2007, la dosar s-a depus o declarație autentică prin care

reprezentantul recurentei declară că renunță la dreptul dedus judecății

(anulare acte privind reglementarea concurenței) ce face obiectul Dosarului nr.

12725/2/2005 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, în care SC B.C.E.M.B. SRL are calitate de

recurent - reclamant, Consiliul Concurenței și UPC România SA calitatea de

intimate - pârâte.

În aceste condiții, ținând seama

de dispozițiile art. 247 C. proc. civ., care chiar dacă nu fac trimitere

expresă și la calea de atac a recursului, își are aplicabilitate și în speță,

va fi admis recursul, va fi casată sentința atacată și, pe fond, va fi respinsă

acțiunea, luând act de faptul că reclamantul - recurent renunță la dreptul

pretins, renunțare cuprinsă într-o declarație autentică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC

B.C.E.M.B. SRL Pașcani împotriva sentinței civile nr. 2392 din 17 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, pe

fond, respinge acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2007.