ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7222/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7222/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului
de față;
Prin acțiunea formulată la data de
20 martie 2006, reclamanții
M.E., M.A. și
P.M., au solicitat
Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâtul
primarul
municipiului Cluj, anularea
dispoziției cu nr. 891 din 24 februarie 2006 prin
care a fost respinsă
notificarea acestora cu nr. 2010/2001.
Prin sentința
civilă nr. 1063 din 30 noiembrie 2006, Tribunalul Cluj a
admis în parte, acțiunea reclamanților a anulat parțial dispoziția
contestată și a obligat pârâtul primarul municipiului
Cluj-Napoca
să emită în favoarea reclamanților o
nouă dispoziție de stabilire a
măsurilor
reparatorii prin echivalent pentru imobilul construcție
corp nr. 2,
situat în municipiul Cluj Napoca,
compusă
din 2 camere și o bucătărie, conform fișei tehnice a imobilului de la data
naționalizării, cu nr. top 10039.
S-a respins cererea
având ca obiect stabilirea
despăgubirilor
pentru corpul nr. 1 de clădire din imobilul situat la
adresa menționată, înscris în C.F. nr. 6909
Cluj-Napoca cu nr. top
10039, precum și cererea pentru obligarea
pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr.
891 din 24 februarie 2006, pârâtul a respins
notificarea
cu nr. 2010/2001 formulată de reclamanți pentru
despăgubirea a două corpuri de clădire situate în municipiul Cluj-
Napoca.
În motivarea
dispoziției s-a arătat pentru corpul nr. l de
clădire,
că a fost restituit în baza Legii nr. 112/1995, iar pentru
corpul nr. 2 de clădire, neevidențiat în C.F., că
nu se face dovada
preluării la stat, astfel că, cererea nu face obiectul
Legii nr. 10/2001.
Din
memoriul tehnic efectuat în cauză și din celelalte probe
administrate a rezultat că, la
data naționalizării, a existat și corpul 2 de clădire, neevidențiat în C.F.,
pentru care reclamanții nu au primit
despăgubiri anterior Legii nr. 10/2001.
În perioada cuprinsă
între data naționalizării și aceea a
intrării
în vigoare a Legii nr. 10/2001, construcția a fost distrusă,
ceea ce nu
poate fi imputat reclamanților.
În cauză s-a
apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr.
10/2001.
Referitor la
cererea privind stabilirea despăgubirilor pentru corpul nr. 1 de clădire,
înscris în C.F. nr. 6909 Cluj-Napoca cu nr. top 10039, aceasta a fost respinsă,
avându-se în vedere faptul că cererea pentru acest corp a fost soluționată în
baza Legii nr. 112/1995, reclamantele semnând fără obiecțiuni procesul-verbal
de predare-primire al imobilului.
Pentru că
reclamantele nu au depus acte justificative pentru cheltuielile de judecată,
cererea de acordare a acestora a fost respinsă.
Prin decizia civilă
nr. 118/A/2007, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări
sociale, pentru minori și familie a respins ca nefondat apelul declarat de
pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca și a fost obligat la plata sumei de
700 lei, cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a
hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele considerente:
Critica cu privire la
corpul
II
de clădire, potrivit căreia acesta nu intră în sfera
de aplicare a Legii nr. 10/2001, nefiind preluat de stat și neînscris în C.F.
în proprietatea statului s-a apreciat ca fiind nefondată iar hotărârea
instanței de fond ca legală.
În cartea funciară,
într-adevăr nu au fost evidențiate ambele corpuri de clădire, dar din răspunsurile
Primăriei municipiului Cluj-Napoca, emise anterior intrării în vigoare a Legii
nr. 10/2001, a reieșit că în fapt, din proprietatea antecesorilor reclamanților
au fost preluate două corpuri de clădire.
Preluarea în
fapt a imobilului de către Statul Român și neluarea măsurilor pentru
întreținerea acestuia, au condus la degradarea totală a corpului
II
de
clădire, dar acestea nu au exclus dreptul reclamanților de a fi beneficiarii
măsurilor reparatorii în baza Legii nr. 10/2001.
În baza art.
274 alin. (1) și (3) C. proc. civ. s-a micșorat onorariul avocațial pretins de
reclamantă și a fost obligat apelantul la plata sumei de 700 lei către M.E.
Prin recursul
declarat împotriva deciziei pronunțate în apel, pârâtul Primarul municipiului
Cluj-Napoca a formulat critici cu
privire la greșita aplicare a
dispozițiilor Legii nr. 10/2001 asupra corpului
II
de clădire.
În susținere
s-a arătat că pentru acest corp de clădire, statul nu și-a înscris dreptul de
proprietate în C.F. și nefiind preluat de către acesta, distrugerile și
degradările acestei clădiri nu pot fi imputate statului.
Recursul va
fi respins pentru următoarele considerente:
Pentru cel de
al doilea corp de clădire chiar dacă statul nu și-a înscris dreptul său de
proprietate în C.F., s-au făcut dovezi din care să rezulte că acest imobil a
fost naționalizat și preluat de stat.
Astfel, prin
adresa cu nr. 17/385 din 5 octombrie 1992, emisă de RA A.I.F.L. Cluj, către
reclamanta M.E. ( fila 33, dosar fond ), s-a reținut că imobilul din
Cluj-Napoca, este compus din două corpuri de clădire, alcătuite astfel: primul
din parter și al doilea din parter și etaj.
S-a mai
reținut că acest imobil a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 și se
află în proprietatea statului.
Prin adresa
cu nr. 20413/401 din 21 mai 1991, emisă de Primăria municipiului Cluj-Napoca,
se comunică reclamantei M.E. că imobilul din litigiu a fost trecut în
proprietatea Statului Român cu titlu de naționalizare, și că pentru
soluționarea cererii sale, se așteaptă apariția unui act normativ în materie (
fila 32, dosar fond).
De fapt, prin
criticile formulate de pârât nu se contestă existența acestui corp de clădire
ci faptul că acesta nu a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950, astfel că
degradările și distrugerile în timp nu-i sunt imputabile și nu poate fi obligat
la despăgubiri.
Legea nr.
10/2001, este o lege al cărui obiect de reglementare îl constituie măsurile
reparatorii care se acordă pentru imobilele preluate în mod abuziv, cu titlu
sau fără titlu.
Din
înscrisurile depuse la dosar, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001,
rezultă că și cel de-al doilea corp de clădire a
fost naționalizat, ceea ce face ca și pentru acesta
să fie aplicabile dispozițiile legii menționate.
În acest sens, hotărârea instanței de apel se privește ca legală,
reclamanții fiind
îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent,
pentru imobilul construcție, corp nr. 2, astfel că în
raport de
dispozițiile art. 312 C. proc.
civ., recursul va fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca,
împotriva deciziei nr. 118/A din l3 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2007.