ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2844/2008

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 363/ P din 10 decembrie 2007 a Tribunalului Bihor, inculpatul R.R. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată din Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani.

În baza art. 33 și 34 C. pen., pedepsele stabilite au fost contopite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost revocată măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin decizia penală nr. 280/ R din 24 mai 2007. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus perioada executată de la 16 iunie 2006 la 31 mai 2007. În baza art. 117 C. pen, s-a dispus expulzarea inculpatului în Slovacia după executarea pedepsei. În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 6000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 40 lei fiind suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost condamnat și inculpatul cetățean slovac S.J. în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea acelorași infracțiuni. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în cursul anului 2006, inculpatul R.R., împreună cu alte persoane, s-a ocupat de îndrumarea și călăuzirea unui grup de 68 de emigranți cetățeni moldoveni, precum și de organizarea activității de îmbarcare a acestora în autotrenul cu care urmau să iasă ilegal din țară, la data de 16 iunie 2008 prin crearea unui locaș în marfa transportată de tir în care s-au ascuns emigranții. În sarcina aceluiași inculpat s-a reținut asocierea cu mai mulți cetățeni slovaci, moldoveni, unguri și români și constituirea unei grupări de criminalitate organizată ai cărei membri au desfășurat activități bine stabilite în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave pentru care era recompensat financiar.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de sesizare, procese-verbale de constatare, proces-verbal de cercetare la fața locului, fotocopii de pe pașapoarte, declarații părți vătămate, declarații martori, procese-verbale de recunoaștere de pe planșe foto, proces-verbal de identificare, procese-verbale de verificare în evidențele I.G.P.F., înscrisuri provenind de la compania de telefonie mobilă Orange, declarațiile inculpaților. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și inculpatul R.R. Inculpatul R.R. nu și-a motivat recursul.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a solicitat în scris majorarea pedepsei aplicate inculpaților, dar prin concluziile orale, reprezentantul Ministerului Public nu a mai susținut acest motiv cu privire la inculpatul R.R., solicitând aplicarea față de acesta a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, cu privire la ambele infracțiuni. Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 38 din 29 aprilie 2008, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și inculpatului R.R., reținând în favoarea acestuia dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu privire la ambele infracțiuni. Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate au fost menținute. Instanța de control judiciar a apreciat că pedeapsa aplicată este justă și în limitele legale, neimpunându-se redozarea ei în raport de circumstanțele comiterii faptelor și persoana inculpatului.

Prin recursul declarat, inculpatul R.R. a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate până la durata efectiv executată în arest preventiv, dându-se astfel eficiența cuvenită circumstanțelor și împrejurărilor în care a ajutat organele de urmărire penală la soluționarea altor cauze penale. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat din următoarele considerente: Din analiza materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, dând încadrarea juridică legală și temeinică faptelor săvârșite de acesta.

Cât privește modul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte constată că acesta este greșit, instanțele nepunând în evidență toate criteriile de stabilire a pedepsei. Instanțele au apreciat corect asupra gravității, pericolului social concret al faptelor, amplorii și consecințelor acestora, dar nu au dat importanța cuvenită datelor personale ale inculpatului și aportului considerabil al acestuia la descoperirea și stabilirea altor infracțiuni deosebit de grave. Recurentul inculpat a colaborat cu organele de urmărire penală și a denunțat persoanele ce făceau parte din gruparea organizată, dând amănunte despre efectuarea unui transport de migranți.

Totodată, el este martor-cheie și într-o cauză penală privind traficarea unei importante cantități de heroină pe teritoriul Slovacia de către un cetățean român, denunțat tot de către inculpat (adresa nr. 1530 din 12 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. și 11 dosar nr. 293/35/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție). În aceste condiții, reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., precum și a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004 este corectă, dar trebuie să fie urmată de reducerea mai accentuată a cuantumului pedepsei, limitele speciale ale minimului pedepselor în cazul fiecărei infracțiuni în parte permițând coborârea acestora până la minimul general.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul inculpatului potrivit art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va casa în parte hotărârile pronunțate și rejudecând, va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente și va proceda la reducerea cuantumului acestora, după cum urmează: - pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de la 10 luni la 5 luni închisoare. - pedeapsa aplicată pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de la 2 ani la 11 luni și 15 zile închisoare.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani va fi înlăturată. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate se contopesc în pedeapsa cea mai grea de 11 luni și 15 zile închisoare, care se constată a fi fost executată în perioada de la 6 iunie 2006 la 31 mai 2007. În acest mod, Înalta Curte constată îndeplinite cerințele art. 72 C. pen., fiind asigurată și îndeplinirea scopului educativ al pedepsei prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen. Celelalte dispoziții ale hotărârilor judecătorești vor fi menținute. În baza art. 190 C. proc. pen., onorariul interpretului de limbă slovacă, se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul R.R., împotriva deciziei penale nr. 38/A/2008 din 29 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează în parte decizia recurată și sentința penală nr. 363/ P din 10 decembrie 2007 a Tribunalului Bihor, secția penală și rejudecând: Descontopește pedeapsa de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 10 luni închisoare aplicate în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., și 2 ani închisoare aplicată în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată pentru art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicabilă art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d C. pen., de la 10 luni la 5 luni închisoare. Reduce pedeapsa aplicată pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicabilă art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de la 2 ani la 11 luni și 15 zile închisoare. Înlătură pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. a) C. pen., contopește pedepsele aplicate mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 11 luni și 15 zile închisoare, pe care o constată executată în perioada de la 16 iunie 2006 la 31 mai 2007. Menține restul dispozițiilor hotărârilor.

Onorariul interpretului de limbă slovacă, se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2008.