ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2844/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2844/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din
dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 363/
P din 10 decembrie 2007 a Tribunalului Bihor,
inculpatul R.R. a fost condamnat
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001
aprobată din Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003 cu aplicarea
art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen.,
inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe
timp de 2 ani.
În baza art. 33 și 34 C.
pen., pedepsele stabilite au fost contopite, inculpatul urmând să execute
pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71
și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C.
proc. pen., a fost revocată măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin
decizia penală nr. 280/ R din 24 mai 2007.
În baza art. 88 C. pen., s-a
dedus perioada executată de la 16 iunie 2006 la 31 mai 2007.
În baza art. 117 C. pen, s-a
dispus expulzarea inculpatului în Slovacia după executarea pedepsei.
În baza art. 191 C. proc.
pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în
sumă de 6000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 40 lei fiind
suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Prin aceeași hotărâre
judecătorească a fost condamnat și inculpatul cetățean slovac S.J. în sarcina
căruia s-a reținut săvârșirea acelorași infracțiuni.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în esență, că în cursul anului 2006, inculpatul R.R.,
împreună cu alte persoane, s-a ocupat de îndrumarea și călăuzirea unui grup de
68 de emigranți cetățeni moldoveni, precum și de organizarea activității de
îmbarcare a acestora în autotrenul cu care urmau să iasă ilegal din țară, la
data de 16 iunie 2008 prin crearea unui locaș în marfa transportată de tir în
care s-au ascuns emigranții.
În sarcina aceluiași
inculpat s-a reținut asocierea cu mai mulți cetățeni slovaci, moldoveni, unguri
și români și constituirea unei grupări de criminalitate organizată ai cărei
membri au desfășurat activități bine stabilite în vederea săvârșirii unor
infracțiuni grave pentru care era recompensat financiar.
Situația de fapt și
vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat
în cauză: proces-verbal de sesizare, procese-verbale de constatare,
proces-verbal de cercetare la fața locului, fotocopii de pe pașapoarte,
declarații părți vătămate, declarații martori, procese-verbale de recunoaștere
de pe planșe foto, proces-verbal de identificare, procese-verbale de verificare
în evidențele I.G.P.F., înscrisuri provenind de la compania de telefonie mobilă
Orange, declarațiile inculpaților.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și inculpatul R.R.
Inculpatul R.R. nu și-a motivat
recursul.
Parchetul de pe lângă
Tribunalul Bihor a solicitat în scris majorarea pedepsei aplicate inculpaților,
dar prin concluziile orale, reprezentantul Ministerului Public nu a mai
susținut acest motiv cu privire la inculpatul R.R., solicitând aplicarea față
de acesta a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, cu privire la ambele
infracțiuni.
Curtea de Apel Oradea, prin
decizia penală nr. 38 din 29 aprilie 2008, a admis apelurile declarate de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și inculpatului R.R., reținând în favoarea
acestuia dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004 cu privire la ambele
infracțiuni.
Celelalte dispoziții ale
hotărârii atacate au fost menținute.
Instanța de control judiciar
a apreciat că pedeapsa aplicată este justă și în limitele legale, neimpunându-se
redozarea ei în raport de circumstanțele comiterii faptelor și persoana
inculpatului.
Prin recursul declarat,
inculpatul R.R. a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate până la
durata efectiv executată în arest preventiv, dându-se astfel eficiența cuvenită
circumstanțelor și împrejurărilor în care a ajutat organele de urmărire penală la
soluționarea altor cauze penale.
Temeiul juridic al
recursului îl constituie dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen.
Examinând recursul, Înalta
Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat din următoarele
considerente:
Din analiza materialului
probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că instanțele au stabilit
în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, dând încadrarea
juridică legală și temeinică faptelor săvârșite de acesta.
Cât privește modul de
individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte constată că
acesta este greșit, instanțele nepunând în evidență toate criteriile de
stabilire a pedepsei.
Instanțele au apreciat
corect asupra gravității, pericolului social concret al faptelor, amplorii și
consecințelor acestora, dar nu au dat importanța cuvenită datelor personale ale
inculpatului și aportului considerabil al acestuia la descoperirea și
stabilirea altor infracțiuni deosebit de grave.
Recurentul inculpat a
colaborat cu organele de urmărire penală și a denunțat persoanele ce făceau
parte din gruparea organizată, dând amănunte despre efectuarea unui transport
de migranți. Totodată, el este martor-cheie și într-o cauză penală privind traficarea
unei importante cantități de heroină pe teritoriul Slovacia de către un
cetățean român, denunțat tot de către inculpat (adresa nr. 1530 din 12
septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
D.I.I.C.O.T. și 11 dosar nr. 293/35/2008 al Înaltei Curți de Casație și
Justiție).
În aceste condiții,
reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) și art.
76 C. pen., precum și a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004 este
corectă, dar trebuie să fie urmată de reducerea mai accentuată a cuantumului pedepsei,
limitele speciale ale minimului pedepselor în cazul fiecărei infracțiuni în
parte permițând coborârea acestora până la minimul general.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte va admite recursul inculpatului potrivit art. 385
15
pct.
2 lit. d) C. proc. pen., va casa în parte hotărârile pronunțate și rejudecând,
va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente
și va proceda la reducerea cuantumului acestora, după cum urmează:
- pedeapsa aplicată pentru
infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată
prin Legea nr. 243/2002, modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 18
din Legea nr. 508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de
la 10 luni la 5 luni închisoare.
- pedeapsa aplicată pentru art.
7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004
și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de la 2 ani la 11 luni și
15 zile închisoare.
În baza art. 76 alin. (3) C.
pen.,
pedeapsa
complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
II-a și lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani va fi înlăturată.
În baza art. 33 lit. a), art.
34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate se contopesc în pedeapsa cea mai grea de
11 luni și 15 zile închisoare, care se constată a fi fost executată în perioada
de la 6 iunie 2006 la 31 mai 2007.
În acest mod, Înalta Curte
constată îndeplinite cerințele art. 72 C. pen., fiind asigurată și îndeplinirea
scopului educativ al pedepsei prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen.
Celelalte dispoziții ale
hotărârilor judecătorești vor fi menținute.
În baza art. 190 C. proc.
pen.,
onorariul
interpretului de limbă slovacă, se va suporta din fondurile Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
În baza art. 189 C. proc.
pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru asigurarea asistenței
juridice a inculpatului se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul R.R., împotriva deciziei penale nr. 38/A/2008 din 29 aprilie 2008 a
Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia
recurată și sentința penală nr. 363/ P din 10 decembrie 2007 a Tribunalului
Bihor, secția penală și rejudecând:
Descontopește pedeapsa de 2
ani închisoare în pedepsele componente de 10 luni închisoare aplicate în baza art.
71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002,
modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) și art.
76 C. pen., și 2 ani închisoare aplicată în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003, cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., pe care le
repune în individualitatea lor.
Reduce pedeapsa aplicată
pentru art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002,
modificată prin Legea nr. 39/2003, cu aplicabilă art. 18 din Legea nr. 508/2004
și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d C. pen., de la 10 luni la 5 luni
închisoare.
Reduce pedeapsa aplicată
pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicabilă art. 18 din Legea nr.
508/2004 și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., de la 2 ani la 11
luni și 15 zile închisoare.
Înlătură pedeapsa
complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)
teza II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și
art. 34 lit. a) C. pen., contopește pedepsele aplicate mai sus, în pedeapsa cea
mai grea de 11 luni și 15 zile închisoare, pe care o constată executată în
perioada de la 16 iunie 2006 la 31 mai 2007.
Menține restul dispozițiilor
hotărârilor.
Onorariul interpretului de
limbă slovacă, se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, se va suporta din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 septembrie 2008.