Decizia nr. 3507/2008 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 3840/105/2007 — recurs împotriva sentinței nr. 87/2008 a Tribunalului Prahova

Prin sentința penală nr. 87 din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului J.D., astfel: - din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; - din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (3 infracțiuni), cu aplicarea art. 33 C. pen. A fost condamnat inculpatul J.D., astfel: - în baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iunie - octombrie 2005, la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege; - în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iulie 2006 la: pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege; - în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iunie - iulie 2006, la: pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege; - în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din anul 2005, la: pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege; - în baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iunie-octombrie 2005, la pedeapsa de 9 luni închisoare; - în baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2002 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iulie 2006, la: pedeapsa de 9 luni închisoare; - în baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2002 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din iunie-iulie 2006, la: pedeapsa de 9 luni închisoare; - în baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2002 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, fapta din anul 2005, la: pedeapsa de 9 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani si 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 23 mai 2007 la zi, iar potrivit art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest. În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul J.D. a sumei de 6900 euro și 900 lei ca beneficiu obținut în urma săvârșirii infracțiunii.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului M.P.C., pentru fapta din iulie 2006, din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen., urmând ca inculpatul, în baza acestei noi încadrări, să execute pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de alege. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus perioada reținerii de o zi a inculpatului din data de 23 mai 2007. În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul M.P.C. a sumei de 17.000 euro ca beneficiu obținut în urma săvârșirii infracțiunii. S-a menținut măsura de obligare a inculpatului de a nu părăsi țara dispusă prin încheierea de ședință din 19 iunie 2007 până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe. În baza art. 267 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra cotei de ½ din imobilul situat în Ploiești.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului D.G. pentru faptele din iulie 2006 și anul 2005 (2 fapte) din infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen. A fost condamnat inculpatul D.G., potrivit noii încadrări, astfel: - în baza art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen., faptă din iulie 2006, la: pedeapsa de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege; - în baza art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen., faptă din anul 2005 la: pedeapsa de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de alege. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus perioada reținerii de o zi a inculpatului din data de 23 mai 2007. În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.G. a sumei de 6100 euro ca beneficiu obținut în urma săvârșirii infracțiunii. S-a menținut măsura de obligare a inculpatului de a nu părăsi țara, dispusă prin încheierea de ședință din 19 iunie 2007, până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului L.L., din perioada iunie - iulie 2006, din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen., urmând ca inculpatul, în baza acestei noi încadrări, să execute pedeapsa de 2 ani închisoare si un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei. În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul L.L. a sumei de 3.000 euro ca beneficiu obținut în urma săvârșirii infracțiunii. S-a menținut măsura de obligare a inculpatului de a nu părăsi țara, dispusă prin încheierea de ședință din 19 iunie 2007, până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe baza mijloacelor de probă administrate, următoarele: În perioada 2005 - 2006, inculpatul J.D., subcomisar de poliție în cadrul D.G.I.P.I. – S.I.I.P.I. Prahova, urmărind obținerea unor foloase necuvenite, a permis accesul martorilor C.N., I.I.A., Ț.R. și I.N., la informații nedestinate publicității, obținute prin accesarea bazelor de date informatizate ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Subcomisarul J.D., cu complicitatea inculpaților D.G., zis „M.”, L.L. zis „G.” și M.P.C. zis „B.”, a pretins în patru rânduri, sume cuprinse între 5.000 euro și 30.000 euro de la C.N., I.I.A., Ț.R. și I.N. pentru a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu referitoare la identificarea activităților ilicite săvârșite de către sus-numiții martori, prin întocmirea notelor informative specifice. Sumele de bani primite cu titlu de mită de la martori au fost împărțite între inculpatul J.D. și inculpații D.G., L.L. și M.P.C., lui J.D. revenind-i suma de 4.000 euro din cei 25.000 euro primiți de la C.N., 2.000 euro din cei 5.000 euro primiți de la I.I.A., 900 euro din cei 3.000 euro primiți de la Ț.R. și 900 euro primiți de la I.N. La rândul lor, inculpații complici au primit din sumele obținute de la martorii denunțători 17.000 euro – M.P.C., 3.000 euro – L.L., 6.100 euro, D.G. (4.000 euro din cei 25.000 euro primiți de la C.N. și 2.100 euro din cei 3.000 euro primiți de la Ț.R.). Activitățile infracționale ale inculpaților s-au desfășurat pe fondul unor relații mai vechi ale ofițerului de poliție cu D.G. și L.L., pe care i-a cunoscut în virtutea atribuțiilor de serviciu, aceștia fiind cercetați de poliție pentru săvârșirea unor fapte penale (D.G. a fost condamnat în perioada minoratului pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și furt calificat). Inculpații D.G., L.L. și M.P.C. au oferit ofițerului de poliție date privind posibile infracțiuni de crimă organizată săvârșite de rude ale acestora sau de persoane din anturajul lor, informații pe care au convenit să le utilizeze pentru a obține foloase necuvenite de la persoanele vizate. Complicii inculpați și-au asumat rolul de a întreprinde demersurile necesare pe lângă martorii denunțători, de a crea o stare de presiune asupra acestora și a-i convinge că singura soluție pentru rezolvarea problemelor judiciare pe care le-ar fi avut constă în oferirea unor sume de bani ofițerului de poliție. La rândul său, inculpatul J.D. urma să le prezinte martorilor înscrisurile obținute prin accesarea bazelor de date informatizate, să confirme astfel situațiile prezentate anterior de către complicii săi și, în schimbul unor sume de bani, să le garanteze acestora stoparea verificărilor specifice. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – S.T. Ploiești și inculpații J.D., M.P.C., L.L. și D.G. Reprezentantul Ministerului Public a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita înlăturare a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen., în cazul inculpatului M.P.C., pentru greșita aplicare a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., față de inculpații M.P.C., D.G. și L.L., pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 254 alin. (3) raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., referitoare la confiscarea specială, pentru omisiunea de a se pronunța asupra măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale față de inculpatul J.D. prin ordonanța nr. 167/P/2006 a D.N.A., secția de combatere a corupției, precum și pentru indicarea greșită a textului de lege în baza căruia s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător aplicat inculpatului M.P.C. Apelantul inculpat J.D. a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita individualizare a pedepselor, susținând că acestea nu corespund circumstanțelor sale personale și nici circumstanțelor reale în care au fost comise faptele. La rândul lor, inculpații M.P.C., L.L. și D.G. au solicitat, în principal, achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, au cerut să se dea mai mare eficiență circumstanțelor atenuante facultative, reducerea pedepselor precum și a se dispune schimbarea modalității de executare, în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen. sau art. 86 1 C. pen., avându-se în vedere situația familială și starea de sănătate ale fiecăruia dintre ei. Prin decizia penală nr. 86 din 29 mai 2008, pronunțată în dosarul nr. 3840/105/2007 al Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – S.T. Ploiești și de inculpatul J.D., s-a desființat în parte hotărârea atacată și, în rejudecare: 1. A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului J.D., în componentele sale și au fost reduse pedepsele principale, după cum urmează: pentru fiecare din infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, de la câte 2 ani și 9 luni închisoare, la câte 2 ani închisoare, iar pentru fiecare din infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, de la câte 9 luni închisoare la câte 6 luni închisoare, urmând ca după aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 2 ani închisoare. 2. S-a reținut la încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul M.P.C. a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen. și s-a înlăturat aplicarea față de acesta a dispozițiilor art. 74 și 76 lit. c) C. pen., majorându-se pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare. 3. A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului D.G. în componentele sale și înlăturând în privința inculpatului aplicarea dispozițiilor art. 74 și 76 lit. c) C. pen., au fost majorate pedepsele principale aplicate acestuia de la câte 2 ani închisoare la câte 3 ani închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. 4. A fost înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 74 și 76 lit. c) C. pen., față de inculpatul L.L. și a fost majorată pedeapsa principală aplicată acestuia de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.

A fost modificat temeiul juridic în privința confiscării sumelor de bani de la inculpați din dispozițiile art. 254 alin. (3) C. pen., raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., în dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2000. În baza art. 357 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 343 alin. (3) C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța nr. 167/P/2006 din 28 mai 2007 a D.N.A. – S.C.C., asupra cotei indivize de ½ din terenul intravilan în suprafață de 3.924 mp situat în comuna Ariceștii Rahtivani, proprietatea inculpatului J.D. și a soției acestuia J.E.A., bun indisponibilizat prin procesul verbal din 29 mai 2007 al D.N.A. A fost ridicată măsura sechestrului asigurător, dispusă prin Ordonanța nr. 167/P/2006 din 28 mai 2007 a D.N.A. – S.C.C. asupra cotei de ½ din autoturismul, aflat în custodia soției inculpatului. A fost modificat temeiul juridic al ridicării sechestrului asigurător, instituit asupra cotei de ½ din imobilul situat în Ploiești, din dispozițiilor art. 267 alin. (4) C. proc. pen., în dispozițiile art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 343 alin. (3) C. proc. pen. Totodată, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații M.P.C., D.G. și L.L. A fost menținută starea de arest a inculpatului J.D. și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23 mai 2007 până la zi. Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate. Apelanții inculpați M.P.C., D.G. și L.L. au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – S.T. Ploiești, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., în privința inculpatului J.D., susținând că pedeapsa aplicată este mult prea blândă în raport cu gravitatea faptelor săvârșite. La rândul lor inculpații M.P.C., L.L. și D.G. au declarat recurs, criticând hotărârea instanței de apel. Astfel, recurentul inculpat M.P.C. a susținut, prin apărătorul ales, că în mod greșit instanțele au reținut în sarcina sa recidiva postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., în condițiile în care printre infracțiunile săvârșite din culpă sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (1) C. pen. De asemenea, a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 81 C. pen., sau art. 86 1 C. pen. Inculpații L.L. și D.G. au solicitat să se rețină în favoarea lor circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și 76 C. pen. și să se dispună suspendarea executării pedepselor, în condițiile art. 81 C. pen. sau art. 86 1 C. pen. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului. Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale. Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. În speța de față, instanța de apel a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate celor patru inculpați, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. Astfel, instanța de apel nu putea să ignore, fără a încălca dispozițiile legale, poziția de recunoaștere sinceră a faptelor de către inculpatul J.D., precum și faptul că a înțeles să colaboreze cu organele de urmărire penală, ceea ce constituie o garanție că a conștientizat urmările socialmente periculoase ale faptei sale, manifestând regret față de cele întâmplate. Înalta Curte constată că împrejurările în care s-au comis faptele și persoana inculpatului au fost evaluate corespunzător de către instanța de apel care, în mod justificat, a redus pedeapsa principală la 2 ani închisoare, cuantum care asigură pe deplin realizarea scopului pedepsei. Cât privește pe inculpații M.P.C., D.G. și L.L., Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante reținute de instanța de fond, întrucât contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor, scopul urmărit de aceștia, dar mai ales atitudinea acestora după comiterea lor îi exclud de la un astfel de tratament. Nejustificată este și solicitarea inculpatului M.P.C. de a se înlătura, în ceea ce-l privește, dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen. În mod corect, instanța de apel a stabilit că termenul de reabilitare stabilit în raport de condamnarea la pedeapsa cea mai grea (3 ani închisoare) a început să curgă de la data de 4 octombrie 2002 și că la data săvârșirii faptelor pentru care a fost dedus judecății în prezenta cauză acest termen nu se împlinise. Având în vedere cele care preced, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – S.T. Ploiești și de inculpații M.P.C., L.L. și D.G. În conformitate cu dispozițiile art. 385 17 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului J.D. durata reținerii și arestării preventive de la 27 mai 2007 până la 3 noiembrie 2008. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați M.P.C., L.L. și D.G. vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.