ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2007

HOTĂRÂRE
14.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 989 din 4 mai 2006, Curtea

de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca

inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta SC I. SA în contradictoriu cu pârâta

A.P.I.A., privind anularea deciziei comunicată cu adresa din 11 noiembrie 2005.

În motivarea sentinței se reține

că actul contestat nr. 5846 din 11 noiembrie 2005, intitulat de reclamantă în

acțiune decizie, nu reprezintă un act administrativ de autoritate, cu caracter

individual sau normativ, de natură a produce efecte juridice proprii sau de a

vătăma interese recunoscute de lege, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.

1 din Legea nr. 554/2004; acest act reprezintă în fapt o adresă emisă de pârâtă

și comunicată coordonatorilor sucursalelor județene în exercitarea atribuțiilor

prevăzute de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 1 din 16 februarie

2004, fiind instituție responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin

destinate susținerii agriculturii.

Împotriva acestei sentințe a

formulat reclamanta SC I. SA, susținând că hotărârea atacată este nelegală și

netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, actul atacat fiind un act

administrativ în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Recurenta arată că actul din

11 noiembrie 2005 al directorului general al A.P.I.A. impune coordonatorilor de

sucursale județene ca, în aplicarea H.G. nr. 810/2005, să nu încheie contracte cu

societățile comerciale care își depozitează propria recoltă de grâu, cu

consecința că aceste societăți nu pot beneficia de subvenții de la bugetul de

stat, fapt ce contravine dispozițiilor legale în materie și vatămă grav

interesele sale legitime.

Recursul este întemeiat.

Din cuprinsul actului nr. 5846

din11 noiembrie 2005 rezultă că acesta are caracter obligatoriu pentru coordonatorii

sucursalelor județene, fiind prevăzute măsuri și termene de executare.

Totodată, acest act are caracterul unei circulare menite să stabilească modul

de aplicare a H.G. nr. 810/2005 privind alocarea de la bugetul de stat a

sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepționarea, depozitarea și

păstrarea unei cantități de grâu, în situația nereglementată expres în care

societatea este atât producător, cât și depozitar sau beneficiar.

Întrucât SC I. SA se

consideră vătămată în dreptul său de a beneficia de subvenții de la stat în

baza actului normativ menționat, având în vedere și considerentele anterior

expuse, este evident că în speță sunt întrunite condițiile art. 1 din Legea nr.

554/2004, de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, respectiv

caracterul administrativ al actului atacat, calitatea acestuia de a produce efecte

juridice prin el însuși și vătămarea într-un drept propriu pretins, prevăzut de

lege.

În raport de dispozițiile art.

304 pct. 9 cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis,

dispunându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași

Instanță, în sensul analizării fondului cauzei, excepția de inadmisibilitate fiind

greșit reținută ca întemeiată.

Admite recursul declarat de SC

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare la aceeași Instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-09-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3533/2007
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 2305 din 3 mai 2007 a respins ca nefondat
ÎCCJ 2007-06-06
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2914/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta SC I. SRL Hunedoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.C., anularea art.
ÎCCJ 2009-04-03
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1987/2009
la data plății, conform principiului reparării integrale a prejudiciului. În ceea ce privește cererea de acordare a dobânzilor, instanța constatând că subvențiile acordate de stat potrivit H.G. nr. 1853/2005 nu sunt purtătoare de dobânzi, a
ÎCCJ 2008-05-13
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1849/2008
nu i s-au încălcat drepturi sau interese legitime care să justifice admiterea acțiunii. Aceasta cu atât mai mult cu cât instituțiile publice pârâte au răspuns permanent solicitărilor sale, așa cum rezultă din adresele depuse la dosar. Prin
ÎCCJ 2009-01-14
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 108/2009
ce face obiectul prezentului litigiu, din 13 martie 2006. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termen legal, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct
Sursă