ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 989 din 4 mai 2006, Curtea
de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca
inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta SC I. SA în contradictoriu cu pârâta
A.P.I.A., privind anularea deciziei comunicată cu adresa din 11 noiembrie 2005.
În motivarea sentinței se reține
că actul contestat nr. 5846 din 11 noiembrie 2005, intitulat de reclamantă în
acțiune decizie, nu reprezintă un act administrativ de autoritate, cu caracter
individual sau normativ, de natură a produce efecte juridice proprii sau de a
vătăma interese recunoscute de lege, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.
1 din Legea nr. 554/2004; acest act reprezintă în fapt o adresă emisă de pârâtă
și comunicată coordonatorilor sucursalelor județene în exercitarea atribuțiilor
prevăzute de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 1 din 16 februarie
2004, fiind instituție responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin
destinate susținerii agriculturii.
Împotriva acestei sentințe a
formulat reclamanta SC I. SA, susținând că hotărârea atacată este nelegală și
netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, actul atacat fiind un act
administrativ în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Recurenta arată că actul din
11 noiembrie 2005 al directorului general al A.P.I.A. impune coordonatorilor de
sucursale județene ca, în aplicarea H.G. nr. 810/2005, să nu încheie contracte cu
societățile comerciale care își depozitează propria recoltă de grâu, cu
consecința că aceste societăți nu pot beneficia de subvenții de la bugetul de
stat, fapt ce contravine dispozițiilor legale în materie și vatămă grav
interesele sale legitime.
Recursul este întemeiat.
Din cuprinsul actului nr. 5846
din11 noiembrie 2005 rezultă că acesta are caracter obligatoriu pentru coordonatorii
sucursalelor județene, fiind prevăzute măsuri și termene de executare.
Totodată, acest act are caracterul unei circulare menite să stabilească modul
de aplicare a H.G. nr. 810/2005 privind alocarea de la bugetul de stat a
sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepționarea, depozitarea și
păstrarea unei cantități de grâu, în situația nereglementată expres în care
societatea este atât producător, cât și depozitar sau beneficiar.
Întrucât SC I. SA se
consideră vătămată în dreptul său de a beneficia de subvenții de la stat în
baza actului normativ menționat, având în vedere și considerentele anterior
expuse, este evident că în speță sunt întrunite condițiile art. 1 din Legea nr.
554/2004, de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, respectiv
caracterul administrativ al actului atacat, calitatea acestuia de a produce efecte
juridice prin el însuși și vătămarea într-un drept propriu pretins, prevăzut de
lege.
În raport de dispozițiile art.
304 pct. 9 cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis,
dispunându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași
Instanță, în sensul analizării fondului cauzei, excepția de inadmisibilitate fiind
greșit reținută ca întemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC
I. SA, împotriva sentinței civile nr. 989 din 4 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
trimite cauza spre rejudecare la aceeași Instanță.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 februarie 2007.