ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3533/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3533/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra contestației în
anulare de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 2305 din 3 mai 2007 a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC I. SA împotriva sentinței civile nr. 3396
din 6 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel Instanța
a reținut că excepția de litispendență invocată în cauză este nefondată,
nefiind îndeplinite cerințele art. 163 alin. (1) C. proc. civ., la fel și
excepția inadmisibilității acțiunii atâta vreme cât reclamanta a invocat
refuzul autorității pârâte de a-i rezolva cererea, situație în care sunt
aplicabile dispozițiile art. 1 coroborate cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
S-a reținut de asemenea că
în condițiile în care obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă
constatarea refuzului nejustificat al intimatei de a soluționa cererea reclamantei,
în vederea acordării subvențiilor solicitate, în cauză nu este necesară introducerea
unei plângeri prealabile, obligativitatea acestei proceduri existând numai în
cazul acțiunilor în anularea unui act administrativ nu și în cazurile care
vizează tăcerea sau refuzul nejustificat de rezolvare. Pe cale de consecință,
s-a apreciat că și excepția prematurității acțiunii este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, Instanța
de Recurs a apreciat că, în mod corect, Instanța de Fond a reținut în raport de
prevederile legale incidente că reclamanta nu îndeplinește cerințele legale
pentru acordarea subvențiilor solicitate.
Împotriva acestei decizii la
7 iunie 2007 a formulat contestație în anulare recurenta - reclamantă SC I. SA
invocând în drept prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Prin motivele contestației în
anulare formulate s-a susținut că Instanța de Recurs a omis din greșeală să
cerceteze motivele de recurs, fără a indica însă expres care sunt acestea, fiind
analizate numai excepțiile invocate de intimata - pârâtă prin întâmpinare.
Contestația în anulare este
nefondată și urmează a fi respinsă ca atare în raport de considerentele în
continuare expuse.
Potrivit art. 318 alin.(1)
teza a II-a C. proc. civ. constituie motiv de contestație în anulare omisiunea Instanței
de Recurs de a cerceta din greșeală, vreunul dintre motivele de modificare sau
de casare formulate în termen de recurent. Altfel spus, calea contestație în
anulare întemeiată pe această prevedere legală este deschisă atunci când Instanța
de Recurs s-a pronunțat minus petita, fără a analiza toate motivele de recurs cu
care a fost legal investită.
Recurenta contestatoare a susținut
și indicat numai generic împrejurarea că Înalta Curte, atunci când a pronunțat
Decizia nr. 2305 din 3 mai 2007 a omis să cerceteze toate motivele sale de
recurs, fără a menționa însă în concret care dintre motivele de recurs au rămas
neanalizate.
Totodată, din examinarea considerentelor
Deciziei nr. 2305 din data de 3 mai 2007, Înalta Curte reține că Instanța de Recurs
a răspuns tuturor criticilor formulate de recurentă, ea neavând obligația de a
analiza fiecare argument cuprins în motivele de recurs, ci de a analiza fiecare
motiv de casare, ceea ce s-a și întâmplat, argumentele prezentate, fiind astfel
grupate corespunzător.
Raportat așadar la prevederile
legale invocate, reținând motivarea extrem de lapidară, a contestației de față
lipsită de indicarea precisă a motivelor pretins a fi fost omise de la analiză
și apreciind că Instanța de Recurs și-a îndeplinit obligația de a răspunde la
toate motivele invocate, chiar dacă și prin considerente comune, Înalta Curte
urmează ca în baza art. 318 și urm. C. proc. civ. să respingă ca nefondată
prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în
anulare formulată de SC I. SA Movila împotriva Deciziei nr. 2305 din 3 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 25 septembrie 2007.