ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4266/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 7 decembrie 2007 reclamanta M.T. a solicitat, în contradictoriu cu Primăria municipiului Pitești, desființarea dispoziției nr. 5998/2006 emisă de primarul municipiului, solicitând despăgubiri bănești conform notificării și a titlului 1 din Legea nr. 247/2005, care modifică Legea nr. 10/2001. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că nu s-au stabilit despăgubiri la nivelul prețului de circulație pentru imobilul preluat în mod abuziv. Prin sentința civilă nr. 237 din 10 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamantă, s-a dispus anularea dispoziției nr. 5998/2006 și obligarea Primăriei municipiului Pitești la despăgubirea reclamantei cu suma de 50.000 Euro pentru terenul de 5.000 mp situat în Pitești, cartier Trivale – locația Grădina Zoologică.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că terenul în litigiu nu poate fi restituit în natură, astfel că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri la nivelul prețului pieței, în cuantum de 10 Euro/mp. Pârâta a declarat apel împotriva acestei sentințe, susținând că în mod greșit a fost obligată la plata de despăgubiri întrucât această modalitate de restituire este de competența Comisiei Centrale din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, singura competentă să stabilească cuantumul despăgubirilor. Prin decizia civilă nr. 393/A din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis în parte apelul și s-a schimbat în parte sentința în sensul că s-a înlăturat dispoziția de obligare a apelantei la plata despăgubirilor pentru terenul în suprafață de 5000 mp.

Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței. În motivarea acestei decizii s-a reținut că față de reglementarea cuprinsă în titlul VII din Legea nr. 10/2001, modificată, numai Comisia Centrală este competentă să stabilească cuantumul despăgubirilor pentru acele imobile preluate în mod abuziv de către stat și care nu mai pot fi restituite în natură, această competență este una exclusivă, decizia cu privire la suma stabilită putând fi cenzurată numai în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 544/2004, motiv pentru care instanța de fond nu putea să se pronunțe asupra cuantumului despăgubirilor și să dispună obligarea intimatei la plata acestor despăgubiri. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta Primăria Municipiului Pitești.

În dezvoltarea motivelor de recurs însă aceasta precizează că formulează critici împotriva hotărârii instanței de fond pentru netemeinicie și, după un scurt istoric al speței conchide că expertiza de stabilire a cuantumului despăgubirilor nu este opozabilă Comisiei Centrale și nu poate fi avută în vedere la stabilirea valorii despăgubirilor ce urmează a fi acordate notificatoarei și că instanța de apel nu s-a pronunțat pe legalitatea dispoziției criticate, ci numai pe aspectele sesizate de contestatoare, deși arată că admite în parte apelul promovat de pârâtă. Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului. Recursul declarat în cauză astfel motivat este nefondat.

Recursul este o cale extraordinară de atac prin care solicită modificarea sau casarea unei hotărâri judecătorești numai pentru motive de nelegalitate, după cum se prevede expres prin dispozițiile art. 304 alin. (1) C. proc. civ. În recurs se poate verifica o hotărâre judecătorească numai prin prisma celor nouă motive prevăzute expres prin dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., care sunt numai motive de nelegalitate. În speță, însăși recurentul precizează prin motivele de recurs că formulează critici care vizează netemeinicia, și nu legalitatea hotărârii pronunțată de instanța de fond, ori asemenea critici nu mai constituie motiv de recurs după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 138/2000.

Pe de altă parte este de observat că prezentul recurs este lipsit de interes practic, întrucât prin decizia pronunțată în apel s-a înlăturat obligația stabilită în sarcina actualei recurente în legătură cu plata despăgubirilor pentru terenul în litigiu. Pentru exercitarea recursului trebuie îndeplinite condițiile generale necesare pentru exercitarea acțiunii civile, activitatea juridică neputând fi inițiată și întreținută fără justificarea unei interes. Întrucât în apel pârâta a obținut câștig de cauză, nemaifiind ținută de nici o obligație, aceasta nu justifică interes în promovarea recursului. Față de considerentele expuse, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Pitești împotriva deciziei nr. 393/A din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2008.