ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 22 februarie 2006, reclamantul N.D. a chemat în judecată C.N.C.D. și pe D.G., angajat al acestuia, solicitând anularea Hotărârii nr. 221 din 21 septembrie 2005 prin care F.H.G.P. a fost amendată contravențional cu 1.000 RON, în temeiul dispozițiilor art. 19 1 , art. 2 alin. (1) și (3) și art. 10 lit. f) din O.G. nr. 137/2000 modificată și completată. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la daune morale în sumă de 100.000 RON sub forma compensațiilor materiale și la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 35 din 25 februarie 2007 Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea constatând lipsa calității procesuale active a reclamantului față de faptul că sancțiunea contravențională a fost aplicată persoanei juridice F.H.G.P.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs N.D. întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ. Astfel recurentul a susținut că hotărârea Curții de Apel a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. prin neîndeplinirea procedurii de citare cu pârâtul D.G.; că Instanța fondului a interpretat greșit actul dedus judecății atunci când a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, acesta, în calitate de reprezentant legal al fundației fiind cel sancționat și nicidecum persoana juridică. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate în raport de criticile formulate urmează a se reține că acestea nu se justifică. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 107 C. proc.

civ., cu dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar, se face dovada citării pârâtului D.G. la sediul C.N.C.D. al cărui angajat este astfel încât critica formulată prin recurs urmează a fi respinsă ca nefondată. În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, legal și temeinic a fost reținută de către Curtea de Apel Timișoara, fiind evident din cuprinsul Hotărârii nr. 221 din 21 septembrie 2005, că răspunderea contravențională pentru încălcarea dispozițiilor art. 19 și art. 10 lit. f) din O.G. nr. 137/2000, s-a stabilit în sarcina persoanei juridice F.H.G.P. De altfel, cu autoritate de lucru judecat, aceeași situație rezultă și din Decizia nr. 682/2006, definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul Timiș.

Astfel fiind, cum acțiunea în anularea acestei hotărâri a fost formulată de reclamant, persoana fizică, în nume propriu și nu în calitate de reprezentant legal al fundației, în numele și pentru aceasta, persoană juridică distinctă de membrii săi, în mod corect s-a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active, singura îndreptățită să solicite anularea sancțiunii fiind F.H.G.P. Văzând și dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.D. împotriva sentinței civile nr. 35 din 20 februarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2007.