ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 551/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de revizuire înregistrată la 3 februarie 2006 la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, revizuientul F.A.G. a solicitat, în contradictoriu cu intimații M.A.P.D.R. și F.G. revizuirea sentinței civile nr. 14 din 17 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 2350/COM/2005, cererea fiind motivată în drept potrivit art. 322 pct. 5 teza II-a și ulterior potrivit art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ. În motivarea cererii, revizuientul a arătat că, prin sentința civilă nr. 14 din 17 mai 2005 a fost respinsă acțiunea pe care a formulat-o, ca fiind rămasă fără obiect.

Instanța de executare a stabilit că sentința civilă nr. 439 din 2 decembrie 2003, definitivă și irevocabilă – titlu executoriu a fost pusă în executare de către pârâtul M.A.P.D.R. prin Ordinului nr. 268 din 4 octombrie 2004, „pârâtul l-a reîncadrat pe reclamant în funcția publică de conducere de director executiv al D.A.D.R. a Judecătoriei Arad, ca urmare a punerii în executare a sentinței civile nr. 439 din 2 decembrie 2003, a Curții de Apel Timișoara”. Revizuientul a mai arătat că, prin sentința civilă nr. 477 din 16 decembrie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea reclamantului F.A.G. împotriva pârâtului M.A.P.D.R.

S-a dispus anularea Ordinului nr. 268 din 4 octombrie 2004 emis de pârât, pe care l-a obligat față de reclamant la daune morale în echivalentul în lei a sumei de 250.000 Euro și cheltuieli de judecată, hotărâre irevocabilă prin Decizia nr. 230 din 24 ianuarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Astfel a susținut revizuientul, sentința civilă nr. 14 din 17 mai 2005 a Curții de Apel Timișoara și-a pierdut suportul ei probator – Ordinul nr. 268 din 4 octombrie 2004 al M.A.P.D.R., ceea ce impune admiterea cererii sale de revizuire, întrucât intimatul-pârât M.A.P.D. nu a adus la îndeplinire sentința civilă nr. 439/ PI din 2 decembrie 2003. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin Încheierea nr. 16 din 21 iunie 2006 în Camera de Consiliu a respins cererea de revizuire formulată de reclamantul F.A.G.

împotriva sentinței civile nr. 14 din 17 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 2350/2005. În motivarea soluției s-a reținut că, sentința civilă nr. 14 din 17 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a rămas definitivă prin Decizia nr. 5340 din 8 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a constatat nul, recursul declarat de F.A.G. împotriva sentinței civile nr. 14/2005, iar sentința civilă nr. 439 a Curții de Apel Timișoara a fost pusă în executare prin emiterea de către M.A.P.D.R.

a Ordinului nr. 268 din 4 octombrie 2004 . Împotriva Încheierii din 21 iunie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, a declarat în termen recurs F.A.G., solicitând casarea hotărârii atacate, rejudecarea pe fond a cererii sale de revizuire a sentinței civile nr. 14 din 17 mai 2005 a Curții de Apel Timișoara, și admiterea acestuia, mai puțin a capătului 2 din cerere, la care a renunțat în scris și verbal la termenul din 5 decembrie 2006. F.A.G. a motivat în drept recursul potrivit art. 304 pct. 5, 7 și 9 precum și art. 304 1 C. proc. civ., susținând în esență că: Instanța trebuia să se pronunțe printr-o sentință, iar, nu printr-o încheiere, judecata trebuia să fie în ședința publică, iar nu în Camera de Consiliu, hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină și care au format convingerea Instanței, motivarea este sumară și confuză.

A susținut și că nu poate fi menținută o hotărâre judecătorească al cărui fundament juridic a fost desființat definitiv și irevocabil. Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată cât și potrivit art. 304 1 C. proc. civ. se constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente. Art. 326 alin. (1) C. proc. civ. prevede că, cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată Cererea de revizuire a fost soluționată cu încălcarea prevederilor art. 121 C. proc. civ., în Camera de Consiliu, iar nu în ședință publică, Instanța s-a pronunțat prin Încheiere, deși nu este o hotărâre dată în cursul judecății, încălcând prevederile art. 255 C. proc.

civ. Totodată hotărârea s-a dat „cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare” cu nesocotirea prevederilor art. 301 C. proc. civ. Se reține că hotărârea atacată este neclară, confuză, dată cu încălcarea prevederilor art. 261 alin (5) C. proc. civ., fără a cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat susținerile părților. Încălcând dispozițiile legale menționate, neavând un rol activ, contrar prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., hotărând fără a analiza și aspectele invocate în Întâmpinare de intimatul M.A.P.D.R., Instanța a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală.

Rejudecând cauza, Instanța va verifica temeiurile legale ale cererii de revizuire, așa cum au fost indicate și precizate de revizuient, față de împrejurarea că prin sentința civilă nr. 477 din 16 decembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, invocată în cererea de revizuire a fost anulat Ordinul nr. 268 din 4 octombrie 2004 emisă de pârâtul M.A.P.D.R., care a fost obligat către reclamant, la daune morale în echivalentul în lei a sumei de 250.000 Euro. În consecință, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată în temeiul art. 313 C. proc. civ. și se va trimite cauza la aceeași instanță, spre rejudecare, cu aplicarea prevederilor art. 315 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de F.A.G. împotriva Încheierii nr. 16 din 21 iunie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, dosar nr. 911/CA/2006. Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași Instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007.