ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2772/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2772/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe
rolul Curții de Apel Constanța,
reclamanta
V.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.
J.P.T., anularea
Hotărârii nr. 5916 din 31 octombrie 2006 prin care a fost respinsă cererea sa
privind stabilirea calității de persoană strămutată din motive etnice,
formulată în temeiul dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii reclamanta
a arătat că s-a născut la data de
27 mai
1942, în perioada în care părinții săi au fost strămutați urmare a
aplicării
Tratatului semnat la Craiova în anul 1940, situație care face ca și copiii să
dobândească statutul juridic al părinților.
Prin Sentința
Civilă nr. 86/ CA din 8 februarie 2007 a Curții de
Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios
administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost
admisă, Instanța dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată Instanța a
constatat că
reclamanta beneficiază de
drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000,
art. 1 lit. c), pentru
perioada 27 mai 1942 - 06 martie 1945, drepturi fiind stabilite începând cu
data de 01 noiembrie 2006.
Pentru a
pronunța această hotărâre Instanța a reținut, în esență, că potrivit
probatoriului administrat, reclamanta s-a născut la data de 27 mai 1942 în
localitatea Arciz, URSS (teritoriu românesc ), unde părinții acesteia au fost
strămutați urmare a schimbului de populație dintre România și Bulgaria, conform
Tratatului semnat la Craiova în anul 1940, astfel încât a suferit aceleași
condiții precare de viață alături de familia sa.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.T., criticând soluția pronunțată
pentru netemeinicie și nelegalitate, opinând că intimata nu era născută in anul
1940 când a avut loc schimbul de populație intre Bulgaria si România pentru a
se susține că aceasta a avut alt domiciliu si a fost obligată să îl schimbe
intr-o alta localitate.
Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în
raport cu sentința atacată, materialul
probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat
recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit
prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,
beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care
în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din
situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.
Este evident
că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, iar prin persoana persecutată se înțelege atât persoana care
a suferit acele persecuții în mod direct, cât și aceea asupra căreia s-au
răsfrânt consecințele persecuției.
Acesta este și cazul persoanelor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel
toate consecințele nefavorabile care au decurs din aceasta situație. O atare
concluzie se desprinde din întreaga economie a actului normativ aplicabil,
fiind echitabilă acordarea drepturilor în speță.
Din
probatoriul administrat în cauză, în speță înscrisurile aflate la dosarul de
fond, rezultă că intimata reclamantă se încadrează în situația prevăzută de
lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță,
situație dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 6 din O.G. nr.
105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act
normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Pentru considerentele arătate, se constată că Instanța a pronunțat
o hotărâre legală și
temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi
respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 86/ CA din 8
februarie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 mai 2007.