ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3399/2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3399/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

19 mai 2006, reclamanta V.F. a chemat în judecată pârâții Primarul Municipiului

Curtea de Argeș, Primăria Municipiului Curtea de Argeș și Consiliul Local al

Municipiului Curtea de Argeș pentru a se dispune anularea dispoziției nr. 464

din 13 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului Curtea Argeș în aplicarea

dispozițiilor Legii nr. 10/2001, consecința restituirii în natură a imobilului

teren rămas liber de aproximativ 1200 mp din terenul expropriat prin Decretul

nr. 165/1979 situat în Curtea de Argeș, județul Argeș, urmând ca pentru

contravaloarea imobilului demolat să se acorde despăgubiri.

În motivarea cererii s-a arătat că

prin Decretul nr. 165/1979 reclamanta, împreună cu soțul său V.R. au fost

expropriați cu terenul situat în Curtea de Argeș, județul Argeș, în suprafață

de 196 mp după demolarea construcției din terenul de 766 mp, a rămas în prezent

liberă o suprafață de 120 mp, restul fiind ocupat de aleea de acces la blocul

E13 și trotuar.

Pe terenul liber, domeniu privat al

Primăriei Curtea de Argeș, s-a construit o baracă metalică detașabilă fără

structură de rezistență și fundație.

S-a susținut totodată, că în decizie

se menționează în mod greșit că terenul este ocupat în totalitate, nefiind

motivată în ce privește construcția a cărei existență se reține și regimul

juridic al construcției și nici dacă aceasta este sau nu detașabilă.

Pentru această construcție ce ocupă

aproximativ 80 mp, din terenul rămas liber, nu există autorizație de

construcție, primăria nemenționând acest aspect.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 10 alin. (3) și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Pârâții au depus întâmpinare

solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca legală și

temeinică a dispoziției Primăriei Municipiului Curtea de Argeș nr. 464/2006.

În motivare s-a arătat, privitor la

Consiliul Local și Primăria Municipiului Curtea de Argeș, că acestea nu au

calitate procesuală pasivă conform dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001, calitate procesuală pasivă având primarii, ca emitenți ai

dispozițiilor atacate.

Pe fondul cauzei s-a arătat că

terenul aparține domeniului public de interes local, care potrivit Legii nr.

213/1998 este inalienabil, insesizabil și imprescriptibil și că a fost inventariat,

fiind cuprins în H.C.L. nr. 71/1999 sub denumirea de „teren aferent Școală

generală nr. 4 Mircea cel Bătrân” situație reținută și în H.G. nr. 447/2002,

anexa nr. 4, poziția 405.

În ce privește terenul aflat în

administrarea Școlii Generale nr. 4 s-a susținut că acesta este în parte

închiriat către SC E.C. SRL, sumele rezultate din închiriere reprezentând

venituri ale instituției școlare.

La termenul din 4 septembrie 2006 a

fost introdus în cauză Municipiul Curtea de Argeș în calitate de pârât.

Fiind astfel

învestit, Tribunalul Argeș, secția civilă, prin sentința nr. 159 din 14 mai

2007, a respins excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a

Consiliului Local și Primăriei Curtea de Argeș, a admis în parte cererea

formulată de reclamanta V.F. și a dispus anularea dispoziției nr. 464 din 13

aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului Curtea de Argeș și restituirea în

natură a terenului de 162 mp situat între gardul școlii, aleea carosabilă și

strada B.M., identificat cu roșu în schița de la fila 62.

Prin aceeași sentință a fost

modificată dispoziția în sensul că despăgubirile în condițiile legii speciale

se cuvin pentru diferența dintre valoarea reală actualizată a imobilelor

construcție și teren aferent de 766 mp – 162 mp = 640 mp și valoarea

actualizată a despăgubirilor primite, fiind menținută în rest dispoziția.

Pârâții au fost obligați la plata

sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță, a reținut, în esență, referitor la calitatea procesuală pasivă a

persoanelor chemate în judecată, că în conformitate cu dispozițiile art. 21

alin. (4) din Legea nr. 10/2001, calitate procesuală pasivă au atât unitatea

administrativ teritorială, cât și primarul respectivei persoane juridice de

drept public.

Primăria, ca entitate fără

personalitate juridică, conform dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 a

administrației publice locale aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local

și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității

locale.

În consecință, reținerea acestei

entități în categoria pârâților în procedurile prevăzute de Legea nr. 10/2001

este conformă atât dispozițiilor legii administrației publice locale, cât și

dispozițiilor Legii nr. 10/2001, art. 21 alin. (4), text menționat.

S-a mai constatat că în conformitate

cu dispozițiile art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 215/2001, Consiliul

Local al Municipiului Curtea de Argeș are atribuții privind administrarea

domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului, astfel că în

litigiile relative la procedurile de restituire prevăzute de Legea nr. 10/2001,

în care se ridică problema regimului juridic al bunului imobil determinat de

apartenența acestuia la domeniul public al unității administrativ teritoriale,

consiliul local justifică calitatea procesuală pasivă în virtutea atribuțiilor

conferite de art. 36 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 215/2001.

Referitor la fondul cauzei, prima

instanță, a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub

nr. 340 din 25 septembrie 1954 soții V.S.R. și V.F. au dobândit în proprietate

un imobil compus din teren în suprafață de 766 mp, cămin de casă, situat în

Curtea de Argeș, județul Argeș, cu vecinătățile: R-restul proprietății vânzătorului,

la A - drum lăsat din proprietatea vânzătorului, Mz- strada B.M., la MN – P.C.

În act s-a făcut mențiunea că pe

teren se află construită o casă din cărămidă cu două camere, antreu și

bucătărie, acoperită cu țiglă.

Prin Decretul nr. 165/1979, la poziția

nr. 23 a fost expropriat V.R. cu un teren în suprafață de 700 mp și construcție

de 159,94 mp, în vederea construirii blocurilor de locuințe din zona B.M.

La momentul exproprierii au fost

acordate despăgubiri în sumă de 41.050 lei.

După expropriere, construcțiile au

fost integral demolate, iar terenul a fost afectat edificării aleii de acces a

blocului E13, parțial curții Școlii generale nr.4 și unei construcții.

În raport de probele administrate,

respectiv contractul de vânzare-cumpărare din anul 1954 și raportul de

expertiză tehnică, prima instanță a apreciat că, în temeiul art. 11 alin. (3)

din Legea nr. 10/2001 poate fi restituită în natură suprafața de 162 mp,

situată între aleea carosabilă și gardul Școlii nr. 4, cu o lățime de

aproximativ 4 mp, (reprezentată cu roșu pe schița anexă, aflată la fila 62, în

afară de suprafața roșu și hasur roșu pe aceeași schiță), pe care sunt

menționate garajele și baraca metalică a SC E.C. SRL cu hasur albastru.

A mai reținut prima instanță, că

acest teren nu poate fi considerat teren aferent Școlii nr. 4, deoarece pe

acesta nu există nicio cale de acces sau poartă către această instituție, iar

prezența garajelor determină concluzia că nici nu servește unei utilități

publice, de vreme ce autoritatea locală a permis amplasarea acestor garaje.

În ce privește suprafața afectată de

colțul barăcii metalice detașabile, aparținând SC E.C. SRL, prima instanță a

reținut, că emiterea autorizației de construcție pentru aceasta și încheierea

unui contract de închiriere între Liceul „Vlaicu Vodă” și societatea comercială

menționată nu conduce la concluzia că acest teren este afectat unei utilități

publice.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel, pârâții Primăria Municipiului Curtea de Argeș, Consiliul Local

al Municipiului Curtea de Argeș și Primarul Municipiului Curtea de Argeș,

criticând-o pentru următoarele motive de netemeinicie și nelegalitate.

- în mod greșit prima instanță a

respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local și

Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, deoarece dispoziția este emisă de

Primarul Municipiului Curtea de Argeș;

- prima instanță greșit a apreciat

că terenul din litigiu ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare

nr. 340 din 25 septembrie 1954, este în suprafață de 926 mp, când în realitate

are suprafața de 766 mp, iar expertiza s-a dispus a fi făcută pentru această

ultimă suprafață;

- în mod greșit instanța de fond a

dispus restituirea în natură a terenului de 162 mp situat între gardul școlii,

aleea carosabilă și strada B.M., fără să aibă în vedere că acest teren aparține

domeniului public al Municipiului Curtea de Argeș.

Curtea de Apel Pitești, secția

civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru

cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 337/A din 28 septembrie 2007, a

admis apelul declarat de pârâții Primăria Municipiului Curtea de Argeș, prin

Primar, Consiliul Local al Municipiului Curtea de Argeș și Primarul

Municipiului Curtea de Argeș, a schimbat în parte sentința civilă nr. 159 din

14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în sensul că a

respins cererea formulată de reclamanta V.F. față de Consiliul Local al

Municipiului Curtea de Argeș, împotriva unei persoane juridice fără calitate

procesuală pasivă.

A menținut în rest sentința civilă

nr. 159 din 14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă.

Pentru a hotărî astfel, curtea de

apel a reținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, Consiliul local nu

are calitate procesuală pasivă întrucât dispoziția nu este emisă de această

instituție, ci de Primarul Municipiului Curtea de Argeș, iar în acest cadru

procesual trebuia admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a

Consiliului Local al Municipiului Curtea de Argeș.

Cu privire la pârâta Primăria Curtea

de Argeș, curtea a reținut că, această instituție are calitate procesuală

pasivă, ea aducând la îndeplinire dispozițiile sau deciziile emise de primar,

astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive în mod corect a fost

soluționată prin respingere de către prima instanță.

A fost respinsă critica vizând

faptul că prima instanță, în mod greșit a reținut că obiectul litigiului îl

reprezintă suprafața de 926 mp, deoarece au fost acordate despăgubiri și

restituirea în natură în limita suprafeței de 766 mp, așa cum a fost învestită

prin cererea de chemare în judecată.

Și critica referitoare la

restituirea în natură a suprafeței de 162 mp, a fost respinsă cu motivarea că

această suprafață de teren nu se încadrează în categoria amenajărilor de

utilitate publică, fiind incidente dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr.

10/2001 republicată.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

au declarat recurs pârâții Primarul Municipiului Curtea de Argeș și Primăria

Municipiului Curtea de Argeș, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs

pârâții au invocat faptul că motivarea instanței de apel în sprijinul soluției

de restituire în natură a suprafeței de 162 mp, este contrară dispozițiilor

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată, prevederilor pct. 10.3 și

pct. 11.5 din H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de

aplicare unitară a Legii nr. 10/2001.

Că, potrivit art. 11 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001 republicată și pct. 11.5 din H.G. nr. 250/2007 ”.....pentru

suprafețele de teren afectate de servituți legale și alte amenajări de

utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se

stabilesc prin echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) și (6) se

vor aplica în mod corespunzător”.

Totodată, prin „amenajări de

utilitate publică „legiuitorul a înțeles „acele amenajări destinate a deservi

nevoile comunității și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare),

dotări tehnico- edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul

blocurilor de locuit, garduri și grădini publice, piețe pietonale și altele”.

Or, în cauza de față, instanța de

apel și implicit tribunalul a dispus restituirea în natură a suprafeței de 162

mp având în vedere doar concluziile expertului tehnic M.L., fără a avea în

vedere că această suprafață de teren este în fapt o alee carosabilă care se

întinde între bl. E13 și curtea Școlii generale nr. 4 și nici de faptul că

acest teren aparține domeniului public al municipiului Curtea de Argeș, fiind

inventariat în condițiile Legii nr. 213/1998.

Pentru motivele mai sus arătate,

recurenții-pârâți au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și

menținerea dispoziției nr. 464 din 13 aprilie 2006 emisă de Primarul

Municipiului Curtea de Argeș ca legală și temeinică.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente.

Prin expertiza întocmită în cauză

s-a stabilit că suprafața de 162 mp este situată lângă aleea carosabilă și

gardul Școlii generale nr. 4, fiind în parte liberă de construcții, iar în

parte afectată de garaje metalice și baraca metalică demontabilă aparținând SC

E.C. SRL.

S-a mai stabilit că numai terenul

aferent Școlii generale nr. 4 este domeniu public.

Pornind de la această situație de

fapt, în mod judicios ambele instanțe au apreciat incidența în speță a

dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora persoana

îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă

întrucât lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul doar

parțial.

Art. 1 alin. (2) din Legea nr.

10/2001 consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv

de stat și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă, se acordă

despăgubiri.

Acest principiu se aplică și în

cazul prevăzut de art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001 ce se referă la

imobilele preluate abuziv de stat cu titlu valabil astfel cum este definit de

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul

juridic al acesteia.

Ca atare, apartenența terenului la

domeniul public nu împiedică restituirea în natură a acestuia.

De altfel, în cauză, utilitatea

publică ce a constituit rațiunea exproprierii nu operează pentru întreaga

suprafață de teren, suprafața de 162 mp, fiind liberă de construcții.

În raport de considerentele expuse,

recursul declarat de Primăria Municipiului Curtea de Argeș și Primarul

Municipiului Argeș va fi respins ca nefondat, în conformitate cu prevederile

art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâții

Primăria Municipiului Curtea de Argeș și Primarul Municipiului Curtea de Argeș

împotriva deciziei nr. 337/A din 28 septembrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel

Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

29 mai

2008.