ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1565/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1565/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă
nr. 165 din 27 septembrie 2006 a Tribunalului Argeș a fost admisă în parte
contestația formulată de N.G.M., dispunându-se anularea dispoziției nr. 146 din
26 ianuarie 2006 emisă de Primarul municipiului Pitești, constatându-se că
reclamanta este îndreptățită să primească
d
espăgubiri pentru
întregul imobil compus din teren în suprafață de 460 mp și casă, situat în
Pitești, ce a fost expropriat.
Pentru a hotărî
astfel, tribunalul a avut în vedere că reclamanta a fost proprietara imobilului
situat la adresa menționată și în această calitate este îndreptățită la
despăgubiri, fiind greșită dispoziția emisă de Primarul municipiului Pitești,
prin care i s-a recunoscut dreptul la măsuri reparatorii în condițiile legii
speciale numai pentru terenul în suprafață de 230 mp și construcție,
apreciindu-se că nu este posibilă restituirea suprafeței de 247 mp teren
întrucât aparține domeniului public, fiind amenajat ca spațiu verde.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 252 din 8
iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, prin care a fost schimbată în parte
hotărârea primei instanțe dispunându-se restituirea în natură a suprafeței de
teren de 230 mp situat în Pitești, județul Argeș, conform raportului de
expertiză tehnică efectuat în apel (fila 156), care face parte integrantă din
prezenta decizie. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a constatat că în
mod greșit tribunalul a reținut că suprafața de teren de 247 mp nu este liberă,
în situația în care nu are nici o construcție și nu este afectată de nici un
detaliu de sistematizare, făcând parte din domeniul public conform H.G. nr.
447/2002. S-a apreciat că prin soluția adoptată au fost încălcate prevederile
art. 11 din Legea nr. 10/2001 și ale Normelor Metodologice de aplicare a legii,
fiind posibilă restituirea parcelei de teren cu suprafața menționată în
raportul de expertiză efectuat în această fază a procesului.
Împotriva
acestei decizii, primarul municipiului Pitești a declarat recursul de față, în
condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că soluția de restituire a
terenului a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 10.3 din H.G. nr.
250/2007, nesocotindu-se faptul că terenul în litigiu este delimitat în partea
sudică de un zid de sprijinire cu rol de asigurare a stabilității terenului,
care are o zonă de protecție situată între 2 și 6 m. lățime și care nu poate fi
desființat. Pe de altă parte, se arată în motivarea recursului că nu poate fi
asigurat accesul către terenul solicitat, dată fiind diferența de nivel între
acesta și trotuarul străzii Gh.
Recursul nu
este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Potrivit art. 11
alin. (3) din Legea nr. 10/2001 în cazul în care construcțiile expropriate au
fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă
terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a
părții de teren rămasă liberă, pentru cea ocupată de construcții noi,
autorizate, cea afectată servitutilor legale și altor amenajări de utilitate
publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
În același sens sunt
și prevederile corespunzătoare din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.
10/2001 aprobate prin H.G. 250 din 3 mai 2007 astfel, potrivit art. 11.5
prevederea menționată din lege are în vedere ipoteza în care construcțiile
expropriate au fost integral demolate, iar lucrările de execuție a noilor
lucrări ocupă parțial terenul, cum este cazul în speță. în acest caz, se
prevede în continuare că persoana îndreptățită va beneficia de măsura
restituirii în natură a terenului liber, iar pentru terenul afectat
servitutilor legale ori altor amenajări de utilitate publică se vor acorda
măsuri reparatorii în echivalent.
În speță, s-a stabilit
pe baza a două rapoarte de expertiză tehnică că terenul solicitat, este liber,
deci poate fi supus restituirii, nefiind afectat de servituti legale ori alte
amenajări de utilitate publică. De observat că în legătură cu cele constatate
de experți și cu concluziile ferme exprimate, pârâtul nu a formulat obiectiuni,
astfel că urmează a se reține că instanța de apel a decis corect că în speță
este posibilă restituirea în natură a unei părți din terenul expropriat.
Soluția s-a impus și în raport de faptul că un alt teren învecinat cu cel în
litigiu, a fost restituit fostului proprietar, având aceeași situație juridică.
Alte susțineri
referitoare la lipsa accesului la calea publică sau denivelările de teren nu
sunt de natură a fundamenta recursul de față, pentru că așa cum s-a arătat, s-a
stabilit pe baza unor dovezi necontestate că este posibilă restituirea parcelei
de teren, individualizată prin raportul de expertiză avut în vedere de
instanță.
Așa fiind, recursul
de față este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare, conform art. 312 C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca
nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Pitești împotriva
deciziei civile nr. 252/A din 8 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6
martie 2008.