ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 203/2009

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele

Prin sentința penală nr. 103 din 25

septembrie 2008, Tribunalul Călărași, secția penală, l-a condamnat pe inculpatul

P.I., la:

- 18 ani închisoare, pentru infracțiunea de

omor prevăzută de art. 174 C. pen.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa

accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condițiile și pe

durata prevăzute de art. 71 C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen., a fost

menținută starea de arest a inculpatului și a fost dedusă durata reținerii și a

arestării preventive, de la 15 februarie 2008 la 25 septembrie 2008.

Totodată, cu acordul inculpatului, acesta a

fost obligat să plătească părții civile suma de 3.000 lei, cu titlu de

despăgubiri patrimoniale și 2.000 lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a

fost obligat la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut, în esență, că:

Inculpatul P.l., în după amiaza zilei de 14

februarie 2008, după ce a consumat o cantitate apreciabilă de băuturi alcoolice,

a mai cumpărat un litru de vișinată si o jumătate litru de votcă și s-a

deplasat la locuința bunicilor săi, P.V. și P.M., unde se afla și unchiul său,

respectiv, învinuitul P.D. (bolnav psihic si care locuiește în același imobil)

precum și victima R.L., zisă „D,”, despre care se știa că obișnuia să meargă pe

la locuința bunicilor inculpatului și să bea împreuna cu aceștia, iar uneori și

cu inculpatul.

În după amiaza acelei zile, toți cei mai sus-identificați

au consumat din băutura adusă de inculpat, după care învinuitul P.D. a tras-o

de mână pe victima R.L. și a condus-o într-o altă camera, de unde, la scurt

timp, aceasta a fost auzită țipând pe motiv că învinuitul o lovea cu un polonic

în cap. La strigătele acesteia, a intervenit inculpatul P.l. care i-a luat

polonicul din, mână învinuitului P.D. și i-a cerut să nu o mai lovească

pe bătrână, după care a părăsit această încăpere,

dar la scurt timp,

auzind din nou strigătele victimei, inculpatul a mers

iar în cameră,

unde I-a văzut pe numitul P.D.

așezat în pat peste victima

R.L.,

întreținând cu aceasta raport sexual, în această situație

inculpatul P.l. s-a retras și a continuat să bea

bunicul său

P.V. (numita P.M. plecând între timp la fiica sa,

mama inculpatului). După terminarea raportului

sexual cu victima

numitul P.D. a apărut în încăperea în care se aflau

inculpatul și bunicul acestuia și i-a spus

inculpatului că a „terminat”.

În acel moment, inculpatul a mers si el în

camera unde afla victima și văzând-o pe aceasta întinsă pe pat, i-a cerut să

întrețină si cu el un raport sexual. Fiind refuzat de bătrână, inculpatul a

început să o lovească puternic cu pumnii în zona feței și, prin constrângere, a

supus-o unui raport sexual, după care, fața de amenințările victimei că îl va

reclama la poliție, a început din nou sa o lovească, a dat-o jos din pat și a

continuat să-i aplice intense lovituri cu pumnii și picioarele peste tot

corpul.

Cât timp a durat raportul sexual și actele de

agresiune, învinuitul P.D. afla de față, în aceeași cameră, dar nu a intervenit

în nici un fel.

Alertați de țipetele victimei, martorii C.Șt.

și P.F.A., care se aflau în stradă, au intrat în imobilul

bunicilor inculpatului, crezând că inculpatul P.l.

o bate pe

bunica sa, fiind știut în sat că acesta, când se afla în stare

de ebrietate obișnuia să o bată pe bunica sa.

Martorii, intrând în

camera de unde se auzeau țipetele, au

observat-o, lângă intrare, pe victima R.L., care

încerca să se

ridice de la podea

și pe care nu au putut să o recunoască din

pricina

multiplelor semne de violență din zona feței, aflând identitatea

ei abia

când au întrebat-o cine este și aceasta Ie-a răspuns cu greutate.

Apoi, numitul P.D. a

așezat-o pe umăr pe victima R.

L. și, însoțit inculpatul P.l. a dus-o la domiciliul ei,

comunicând soțului

acesteia că victima a fost găsită căzută pe drum

în stare de ebrietate.

A doua zi, 15 februarie

2008, Dispeceratul I.P.J. Călărași a fost sesizat

de că le către soțul victimei, R.I., cu privire la

decesul soției sale, respectiv R.L.

Din raportul medico - legal de necropsie

întocmit de S.M.L.

Călărași a rezultat că

moartea victimei R.L. a fost violentă si

s-a datorat șocului traumatic

și hemoragie, urmare unui,

politraumatism

cranio - toracic cu multiple fracturi de organe interne.

Prin rezoluția

din 26 iunie 2008 în dosarul nr. 19/P/2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul

Călărași a dispus disjungerea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de

viol prevăzută de

art. 197 alin. (1) C.

pen., față de inculpatul P.l. si față de

învinuitul P.D., pentru lipsa raportului de constatare tehnica

științifică

biocriminalistică - genetică, menit să ateste existența

raportului sexual la care a fost supusă victima și identitatea

autorului, inculpatul P.l. fiind trimis în judecată doar pentru săvârșirea

infracțiunii

de omor.

Împotriva sentinței a declarat apel

inculpatul P.l., care a solicitat reducerea pedepsei prin acordarea circumstanțelor

atenuante potrivit art. 74 – art. 76 C. pen.

Curtea de Apel București, secția l penală,

prin decizia

penală nr. 267 din 6 noiembrie

2008, a respins, ca nefondat, apelul

declarat

de inculpat considerând că în cauză au fost examinate toate

criteriile

de individualizare judiciară a pedepsei, cuantumul acesteia, reflectând atât

gravitatea faptei comise, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.

Împotriva

sus-identificatei decizii, inculpatul P.l. a declarat în termen legal recurs de

față, solicitând, prin apărător,

reducerea pedepsei pe care o apreciază ca fiind prea

aspră avându-

se

în vedere că, pe tot parcursul urmăriri penale dar și în faza de

judecată, a recunoscut fapta și o regretă

precum și că deși are antecedente penale, nu este recidivist.

Recursul nu este fondat.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că

instanța de fond, confirmată de instanța de apel, a

stabilit o

pedeapsă menită să asigure

realizarea funcției educativ - preventive, avându-se în vedere periculozitate

ridicată, împrejurările în care fapta

a

fost comisă precum și urmările acesteia, moarte victimei.

Totodată, se constată

că instanța de fond a stabilit pedeapsa de

18 ani închisoare prin acordarea semnificației

cuvenite datelor

referitoare la persoana

inculpatului, care a manifestat o atitudine de

regret față de fapta

comisă.

Așa fiind, și

neconstatându-se incidența vreunui caz de casare

care să poată fi luat în considerare din oficiu,

urmează ca, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul

inculpatului să fie respins,

ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata

cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul P.

l.

împotriva deciziei penale nr. 267 din 6 noiembrie 2008 a

Curții

de Apel București, secția

I

penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată, timpul arestării preventive de la

15 februarie 2008, la 23 ianuarie 2009.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul

Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 ianuarie 2009.