ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1141/2010

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 186 din 28 octombrie 2009

Tribunalul Neamț l-a condamnat pe inculpatul A.P. în baza art. 174, 175 lit.

b), art. 176 lit. d) C. pen., la 18 ani închisoare și 6 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

A menținut măsura arestării

preventive și a dedus din pedeapsă durata prevenției de la 28 noiembrie 2008 la

zi.

Inculpatul a fost obligat la 2.400

RON despăgubiri civile, 10.000 RON daune materiale și 20.000 RON daune morale

către partea civilă M.L.R., precum și la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Instanța a reținut, în fapt, că

inculpatul A.P., despărțit în fapt de soție, locuia în comuna Bălușești, sat

Icușești, județul Neamț, în casa fratelui său A.L., care își achiziționase o

altă locuință.

Conform Raportului de expertiză

medico-legală psihiatrică al I.N.M.L. „M.M.” București, inculpatul prezintă

diagnosticul de tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, cu

intelect liminar, pe fondul abuzurilor etilice.

Pentru a-și asigura existența,

inculpatul lucra ocazional la cetățenii din sat, printre care și la victima

M.I., în vârstă de 70 de ani.

În ziua de 27 noiembrie 2008

inculpatul a lucrat prin sat, consumând și băuturi alcoolice, iar spre seară a

mers la crâșmă, unde a continuat să consume alcool și tărie.

În drumul spre casă, inculpatul A.P.

a hotărât să meargă la locuința victimei M.I. pentru a-i sustrage bani, știind

sigur că este singur acasă.

Ajuns la locuința victimei și văzând

lumina stinsă, inculpatul și-a dat seama că acesta dormea, astfel că a pătruns

în cameră, cunoscând că victima nu încuie ușa niciodată. În momentul în care

inculpatul a aprins lumina în cameră, victima s-a trezit întrebându-l ce caută.

Solicitându-i bani și primind

răspunsul că nu are, inculpatul a lovit victima în față, începând să caute prin

locuință. Întrucât victima s-a sculat de pe pat, inculpatul a lovit-o cu o vază

în cap, determinând căderea acesteia pe podea cu fața în jos. În continuare

inculpatul a controlat îmbrăcămintea victimei de pe un scaun, sustrăgându-i

portofelul cu bani și acte. Pentru a fi sigur că victima nu se mai ridică de pe

podea, inculpatul a lovit-o repetat cu vaza în cap iar apoi cu muchia unui

topor în zona cervicală, sfărâmându-i craniul. Continuând controlul în locuință,

inculpatul a găsit și și-a însușit din lada de zestre un batic în care se afla

o importantă sumă de bani.

Din beci a sustras mai multe sticle

cu vișinată, consumând din băutură la locul faptei.

Pentru a ascunde urmele

infracțiunii, inculpatul a acoperit victima cu o plapumă, dându-i foc cu o

brichetă, arzând o porțiune din plapumă și parțial șosetele victimei.

La plecare, inculpatul a ascuns vaza

într-o ladă și a aruncat toporul în fântâna din curte, luând cu sine o sticlă

de vișinată.

A doua zi, 28 noiembrie 2008,

trezindu-se, inculpatul a aruncat actele victimei într-o toaletă și a plecat la

Roman, de unde și-a cumpărat o bicicletă de 280 RON și alte bunuri.

Victima a fost găsită decedată, tot

a doua zi, în jurul orelor 11,30 de nepotul ei, M.V.S., fiind sesizat organul

de poliție.

Urmare investigațiilor, a fost

stabilită identitatea autorului în persoana inculpatului A.P. iar la locuința

acestuia au fost găsite hainele cu care a fost îmbrăcat, cizmele pline de sânge

și sticla cu vișinată, fiind apoi prins și inculpatul, având asupra sa bunurile

cumpărate din orașul Roman.

Conform Raportului medico-legal de

autopsie, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței

cardio-respiratorii acute, consecința hemoragiei, contuziei și dilacerării

cerebrale la un politraumatizat cu fractură craniană multieschiloasă. Leziunile

s-au produs prin loviri active, repetate ale craniului cu corpuri contondente.

Din Raportul medico-legal de

expertiză psihiatrică rezultă că inculpatul a avut discernământul păstrat la

data comiterii faptei.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel partea civilă M.L.R., care a criticat-o numai în latura penală,

solicitând majorarea pedepsei și, respectiv, inculpatul A.P., care a solicitat

reducerea pedepsei în considerarea conduitei sincere, lipsa antecedentelor

penale și vârsta, precum și reducerea cuantumului despăgubirilor civile.

Prin Decizia penală nr. 138 din 8

decembrie 2009 Curtea de Apel Bacău a admis apelul părții civile M.L.R., a

desființat sentința și, în rejudecare, a majorat pedeapsa principală aplicată

inculpatului de la 18 ani închisoare la 24 de ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii unor drepturi de la 6 ani la 9 ani.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

Apelul inculpatului A.P. a fost

respins ca nefondat.

Instanța de control judiciar a

constatat că, față de gradul de pericol social concret, ridicat, al faptei, de

periculozitatea inculpatului apreciată în raport de modul și împrejurările în

care a conceput și pus în executare crima, de funcțiile și scopul pedepsei, se

impune majorarea pedepsei.

Din aceleași motive solicitarea

inculpatului de reducere a pedepsei a fost apreciată ca nefondată, după cum s-a

dovedit neîntemeiată și cererea acestuia de reducere a despăgubirilor civile, în

condițiile în care la instanța de fond a fost de acord să achite sumele

pretinse cu acest titlu de partea civilă.

Decizia penală sus-menționată a fost

atacată cu recurs de către inculpat, solicitând personal, prin memoriul scris,

reducerea pedepsei iar, prin apărătorul din oficiu, reținerea circumstanțelor

atenuante decurgând din lipsa antecedentelor penale și conduita sinceră, și ca

urmare, coborârea pedepsei sub limita minimă specială legală.

Verificând hotărârea atacată pe baza

actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul inculpatului

A.P., susținut în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.

În cauză, situația de fapt a fost

reținută corect, pe bază de probe legal administrate în cursul procesului.

Cunoscând situația materială a

familiei victimei, în gospodăria căreia a prestat ocazional diferite

activități, inculpatul A.P. în seara zilei de 27 noiembrie 2008 a pus în

aplicare hotărârea de a sustrage sume de bani de la acesta.

Actele de violență extremă,

repetate, exercitate de inculpat cu o vază și toporul pe care l-a adus cu sine,

demonstrează, fără echivoc, intenția acestuia de a ucide victima, existentă

încă din momentul conceperii planului infracțional.

De altfel, inculpatul a recunoscut

săvârșirea faptei, detaliind modul și împrejurările de realizare a acesteia,

așa cum au fost reținute prin actul de sesizare și considerentele hotărârilor.

Deși nu își amintește ce sume de

bani a sustras, acestea aflându-se în portofel și în baticul luat din lada cu

zestre, inculpatul a fost de acord să despăgubească partea civilă și cu suma de

2.400 RON, indicată de aceasta din urmă ca fiind sustrasă.

Încadrarea juridică reținută este

legală.

Pedeapsa, astfel cum a fost aplicată

de instanța de apel, este în măsură să asigure realizarea funcțiilor sancțiunii

- de constrângere și reeducare - și scopului acesteia, de prevenire a

săvârșirii de noi infracțiuni.

Cererea inculpatului, formulată prin

memoriul depus în recurs și concluziile orale, de reducere a pedepsei, nu este

întemeiată.

Instanța de control judiciar a

aplicat inculpatului pedeapsa în raport de criteriile de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., ținând, astfel, seama de limitele legale

speciale, de gradul de pericol social al faptei, de persoana infractorului și

de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Toate criteriile de individualizare,

raportate la situația de fapt, impun orientarea pedepsei spre limita maximă

legală specială a închisorii, cum de altfel a procedat instanța prin hotărârea

atacată.

Inculpatul, cunoscând că victima,

persoană în vârstă, și la acel moment singură, se afla în locuință, a pătruns

peste aceasta, înarmat cu un topor și ceea ce a urmat demonstrează lipsa

oricărui respect față de valorile ocrotite de lege și, mai presus de toate,

față de însăși viața altora, ucigând fără ezitare și prin metode și mijloace

care stârnesc oroarea, în scop de jaf.

Acestea fiind, în esență, datele de

fapt ale cauzei, Curtea apreciază că nu există împrejurări care să fie

caracterizate judiciar circumstanțe atenuante și, pe cale de consecință,

recursul inculpatului A.P. va fi respins ca nefondat.

Din pedeapsa aplicată se va deduce

arestarea preventivă de la 28 noiembrie 2008 la 24 martie 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.P. împotriva Deciziei penale nr. 138 din 8 decembrie

2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de

familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 28 noiembrie 2008

la 24 martie 2010.

Obligă recurentul inculpat la 400

RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 martie 2010.