ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1212/2008

Asupra recursului penal de

față;

Din actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 526

din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost condamnat

inculpatul C.D.

a fost condamnat, la 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de conducere pe

drumurile publice fără permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 74 și 76 lit. d) C. pen., prin

schimbarea încadrării juridice din art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și,

la 5 luni închisoare, pentru dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin.

(1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.

74 și art. 76 lit. e) teza I C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus

ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă în condițiile art. 81 C. pen., pe

o durată de 2 ani și 8 luni conform art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5)

C. pen., s-a suspendat pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata suspendării condiționate

a executării pedepsei.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-a revocat măsura obligării

de a nu părăsi țara luată în temeiul art. 145

1

C. proc. pen., față

de inculpat prin încheierea nr. 92 din 5 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj.

În temeiul art. 255 alin.

(4) C. pen., raportat la art. 254 alin. (3) C. pen., s-a confiscat suma de 300

Euro achitată prin ordinul de încasare din 2 noiembrie 2007 emis de B.C.R., sucursala

Maramureș.

În temeiul art. 91

3

alin. (7) și art. 343 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus păstrarea compact

discurilor care conțin 2 fișiere, ambiental, ori video și discuție telefonică

mp

3

, audio înregistrate la pozițiile nr. 4/2007 și 5/2007 în

registrul privind evidența CD-urilor al Tribunalului Maramureș până la

soluționarea definitivă a cauzei și s-a dispus arhivarea lor după soluționarea

definitivă a cauzei.

În seara de 30 octombrie

2007, în jurul orei 22,00, inculpatul C.D. a condus pe drumul public DJ 187, pe

raza comunei Repedea autoturismul Renault Laguna și a fost oprit de o patrulă

de poliție de la I.P.F. Maramureș, Sector Poienile de sub Munte, care efectua

controlul traficului autovehiculelor și persoanelor în zona de frontieră,

conform sarcinilor de serviciu.

Din verificările efectuate,

organul de control a constatat că inculpatul nu avea permis de conducere,

astfel că a fost condus la sediul sectorului din Poienile de sub Munte, unde

martorul H.L. lucrător cu atribuții de poliție judiciară, a întocmit acte

premergătoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui

autovehicul, fără a poseda permis de conducere. În timpul audierii inculpatului

de către martorul H.L. i s-a propus de acesta și de însoțitorul lui să nu i se

întocmească dosar penal pentru infracțiunea comisă la legea circulației, astfel

că, fiind ora 1,00 noaptea, martorul nu a mai continuat discuția cu aceștia și

a acceptat să-și schimbe numerele de telefon la sugestia inculpatului.

La insistențele telefonice

ale inculpatului, martorul H.L. a informat conducerea unității, care a

organizat o acțiune de prindere în flagrant, astfel că, s-a procedat la

înregistrarea audio-video ambiental, când inculpatul i-a dat martorului suma de

300 Euro și i-a promis un telefon mobil în valoare de 100 Euro pentru a nu i se

întocmi dosar penal.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul care a cerut achitarea, pe baza unor temeiuri juridice

definite, pentru ambele infracțiuni deduse judecății.

Prin decizia penală nr. 7

din 21 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat cu motivarea că din probele administrate au rezultat

elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, aspect sub care

condamnarea este legală și temeinică.

În termen legal, inculpatul

a declarat recurs împotriva acestei din urmă hotărâri, fără însă a-l motiva în

scris.

Deși legal citat, inculpatul

nu s-a prezentat pentru susținerea orală a motivelor de recurs.

Apărătorul din oficiu a

criticat soluția numai cu privire la individualizarea pedepsei, solicitând

reducerea ei până la limita permisă de lege.

Examinând hotărârea atacată,

în raport de această critică cât și de prevederile cazului de casare înscris în

art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în care se încadrează, se

constată că recursul este nefondat.

Procedând la

individualizarea pedepselor, în considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen.,

prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe judiciare

personale atenuante, cărora cu respectarea criteriilor de individualizare le-a

acordat semnificația și eficiența cuvenită.

Totodată, drept efect al

circumstanțelor judiciare atenuante, instanța de fond a dispus pedepse sub

limita minimă legală stabilind că sunt realizate condițiile legii și fără ca

pedeapsa rezultantă să fie executată efectiv.

Drept urmare, nu se constată

motive de casare nici în privința pedepsei aplicate, în cuantum sau modalitatea

de executare și nici sub alte aspecte, cu ocazia examinării hotărârii atacate

potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Așa fiind, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpat.

Văzând și prevederile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.D. împotriva deciziei penale nr. 7/ A din 21

ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală.

Obligă recurentul inculpat

la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 2 aprilie 2008.