ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.04.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2007

HOTĂRÂRE
26.04.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la

Curtea

de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială,

contencios administrativ

și fiscal, sub Dosar nr. 5981/36/2006,

reclamanta Ș.I. a solicitat, în

contradictoriu cu C.

J.P.T. anularea

Hotărârii nr. 5267 din 30

noiembrie 2005 a Comisiei de aplicare a Legii 189/2000, stabilirea

calității de beneficiară a Legii

189/2000 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i

recunoască drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 astfel cum a fost

modificată și completată prin Legea 189/2000, cu începere de la data de întâi a

lunii următoare depunerii cererii.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că părinții săi, D.

1940 au fost strămutați, în

urma Tratatului de la Craiova, din localitatea de domiciliu, comuna Hasichioi, jud. Durostor, aflată în Bulgaria, în comuna Cerna, jud.

Tulcea. A mai arătat reclamanta că s-a născut

la data de 27

octombrie 1942 în localitatea

Cerna, jud. Tulcea, după strămutarea

părinților săi.

Prin sentința civilă nr. 5/ CA din 8 ianuarie 2007, Curtea de

Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială,

contencios administrativ și

fiscal, a admis contestația reclamantei

Ș.I., a anulat Hotărârea nr. 5267 din 30 noiembrie 2005 emisă de C.

J.P.T. și a stabilit reclamantei calitatea de

beneficiară

a legii 189/2000.

Pentru a

hotărî astfel, Instanța de Fond a reținut că prin

Hotărârea nr. 5267/2005, pârâta C.J.P.T. a

respins cererea reclamantei, întemeiată pe

dispozițiile O.G. nr.

105/1999 aprobată și completată prin Legea

189/2000, cu

motivarea că nu s-a făcut

dovada persecuțiilor etnice, reclamanta

născându-se în timpul refugiului părinților săi, nefiind născută la

data

strămutării.

În baza

probelor administrate în cauză Curtea de Apel

Constanța,

secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și

fiscal, a apreciat că legiuitorul a urmărit prin

dispozițiile legale menționate mai sus, ca de aceste drepturi

compensatorii să se bucure toate persoanele care au

avut de suferit

consecințele

persecuțiilor exercitate asupra lor, din motive etnice,

acesta fiind și cazul copiilor născuți în

refugiu, care au suportat

condițiile

grele de viață ce au decurs din situația de refugiați a

părinților.

A concluzionat Instanța de Fond că reclamanta a făcut dovada

că s-a născut în timpul

refugiului părinților săi din localitatea de

domiciliu situată în Bulgaria, în localitatea Cerna,

jud. Tulcea,

astfel încât este îndreptățită să beneficieze de drepturile prevăzute

de

O.G. 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.

criticând-o pentru nelegalitate, arătând

că Instanța de Fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul administrat în cauză. Se susține în

esență că reclamanta

nu era născută la momentul strămutării, iar în anul

1942, anul nașterii reclamantei nu a avut loc nici un schimb de populații,

astfel încât nu îndeplinește condițiile prevăzute

de O.G. 105/1999

aprobată prin Legea 189/2000.

Recursul

este nefondat.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului, cu criticile formulate de

recurentă, precum și cu

dispozițiile legale

incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ.

, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în

continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în

România cu începere de la 6 septembrie

1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu

modificările și

completările

ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean

român, care, în perioada sus

menționată, a

avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă

localitate.

Din

conținutul textului de lege menționat, rezultă că

drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive

etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face

distincție între persoanele care au fost

efectiv strămutate ori

expulzate în altă

localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în

refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de

aceste drepturi să se

bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și

copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu

cea a părinților

refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză,

este necontestat și rezultă din dovezile administrate

că reclamanta s-a născut la data de 27 octombrie

1942, în

localitatea Cerna, județul Tulcea,

după ce, în anul 1940, în urma

Tratatului

de la Craiova încheiat la data de 7 septembrie 1940,

părinții săi se refugiaseră din localitatea de

domiciliu, aflată în

județul Durostor - Bulgaria.

Fiind

născută în perioada refugiului părinților săi, intimata - reclamantă a

împărtășit situația părinților refugiați, suportând

consecințele morale și materiale

ale refugiului care, începând cu

data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație

față de care, în

mod corect a procedat Instanța de Fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască reclamantei

calitatea de beneficiar al prevederilor Legii

nr. 189/2000 și, în consecință,

să-i acorde acesteia drepturile ce i se

cuvin.

Pentru

considerentele arătate, recursul va fi respins ca

nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

ÎN

Respinge recursul

declarat de pârâta C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 5/ CA din 8 ianuarie

2007 a

Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 575/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția c omercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, la data de 2 mai 200
ÎCCJ 2006-10-03
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3189/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de cont
ÎCCJ 2007-11-06
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4243/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 7 mai 2007 reclamantul C.N. a solicitat anularea Hotărârii nr. 5106 din 31 mai 2005 emisă de C.J.P. Tulcea și recuno
ÎCCJ 2007-02-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1155/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția c omercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, la data de 30 iunie
ÎCCJ 2007-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 576/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, la data de 3 mai 2006
Sursă