ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6677/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

După un prim ciclu procesual, prin sentința nr. 1616 din 19 decembrie

2006, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția civilă, a fost admisă acțiunea

formulată de reclamanta B.M., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului

Sibiu, prin primar, care a fost obligată să emită dispoziție prin care să

propună acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale, în valoare de

150.000 RON, pentru cota de 4/16 din terenul situat în Sibiu, înscris în

C.F.7572 Sibiu, nr. top 6842/2, 4150/6525/2/2, corespunzător suprafeței de 921

mp, ce a aparținut reclamantei.

Prin aceeași sentință a fost obligată pârâta să emită dispoziție prin

care să propună acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale, în

favoarea reclamantei, pentru cota de 4/16 din același teren, rămasă de pe urma

defunctei M.E., sora reclamantei.

Apelul declarat de pârâtul primarul municipiului Sibiu împotriva

sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 123/A din

29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, iar

apelantul a fost obligat să-i plătească intimatei reclamante suma de 300 lei,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs pârâtul, încadrându-l

în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând, în esență că

acrescământul cotei în privința surorii reclamantei, M.E., operează, conform

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, numai între moștenitorii din aceeași

clasă și că unicii succesori ai acesteia au fost fiul, M.F. și soțul supraviețuitor,

M.N.

Recursul este fondat.

Conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, de prevederile acestei

legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice

îndreptățite la măsuri reparatorii, iar potrivit alin. (4) al aceluiași

articol, de cotele moștenitorilor care nu au urmat procedura acestei legi,

profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite, care au depus în termen

notificarea.

Or, reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitoare a sorei sale

M.E.

Dimpotrivă, din certificatul de moștenitor nr. 448 din 11 aprilie 1988

emis de Notariatul de stat județean Sibiu, rezultă că, de pe urma defunctei

M.E. au rămas, ca moștenitori legali M.N., soț supraviețuitor și M.F., fiu, iar

prin certificatul de moștenitor nr. 497 din 19 aprilie 1989, emis de același

notariat s-a atestat că de pe urma defunctului M.N. a rămas, ca unic succesor

legal, M.F., în calitate de fiu.

Nefiind succesoarea sorei sale, M.E., decedată la data de 18 noiembrie

1987, reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii, în sensul Legii nr. 10/2001.

În consecință, recursul urmează a fi admis, conform art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., a fi casată decizia curții de apel, a fi admis apelul declarat

de pârât împotriva sentinței tribunalului, care va fi schimbată, în parte, în

sensul înlăturării mențiunii privind obligarea pârâtului să emită dispoziție

prin care să propună acordarea de despăgubiri reclamantei, pentru cota de 4/16

din terenul ce a aparținut defunctei M.E. și a fi menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

pârâtul primarul municipiului Sibiu împotriva deciziei nr. 123/A din 29 martie

2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, pe care o casează.

Admite apelul declarat de pârâtul primarul municipiului Sibiu împotriva

sentinței nr. 1616 din 19 decembrie 2006 a Tribunalului Sibiu, secția civilă,

pe care o schimbă în parte în sensul că înlătură dispoziția de obligare a

pârâtului să emită dispoziția prin care să propună acordarea de despăgubiri

reclamantei pentru cota de 4/16 părți din terenul ce a aparținut defunctei M.E.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței tribunalului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie

2007.