ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1369/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.E.F. și comisia de disciplină din cadrul aceluiași minister, redeschiderea Dosarului nr. 80/2005 privind sesizarea făcută de reclamant împotriva directorului executiv al D.G.F.P. Cluj – M.C., prezentarea în instanță a raportului de clasare întocmit de ministrul finanțelor, precum și reparații morale. In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 7 noiembrie 2005, în temeiul Legii nr. 571/2004 a sesizat Comisia de disciplină a M.F.

cu privire la pasivitatea și complicitatea directorului D.G.F.P. Cluj față de actele de abuz și corupție din cadrul A.F.P. Dej. A arătat că cercetarea administrativă a fost tergiversată un an de zile de către comisia de disciplină, iar în derularea procedurii nu s-au respectat dispozițiile privind citarea directorului D.G.F.P. Cluj și a reclamantului și nici ordinea de lucru, în ceea ce privește audierile și verificările efectuate de către comisie. A mai susținut reclamantul că nu i-a fost protejată identitatea, încălcându-se astfel dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 571/2004, copia sesizării olografe a reclamantului fiind transmisă directorului D.G.F.P. Cluj, și că este nelegală și nemotivată clasarea dosarului, nefiind luate în considerare probele depuse.

Pârâtul M.E.F. a formulat întâmpinare, invocând lipsa calității procesuale active a reclamantului, acesta neregăsindu-se printre subiectele de sezină prevăzute expres în dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Prin sentința civilă nr. 533 din 31 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins excepția invocată de pârâtul M.E.F. privind lipsa calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul T.M.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale active este nefondată, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea 554/2004 care prevăd că se poate adresa instanței de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, iar potrivit Legii nr. 571/2004, pe care și-a întemeiat reclamantul acțiunea, acesta are calitatea de „avertizor public", adică o persoană care face o „avertizare în interes public" - care constă într-o sesizare făcută cu bună - credință cu privire la o faptă care presupune o încălcare a legii sau a deontologiei profesionale. Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că în ceea ce privește tergiversarea cercetării administrative, dispozițiile H.G.

nr. 1210/2003, deși stabilesc anumite termene de soluționare a sesizărilor, nu prevăd și sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării acestora, astfel încât nu se poate reține nelegalitatea soluției de clasare în baza acestui aspect. A mai constatat instanța că s-a respectat și procedura de citare, critica reclamantului vizând, de fapt, tot nerespectarea unor termene, iar art. 28 alin. (2) din H.G. nr. 1210/2003 stabilește care sunt activitățile de cercetare, fără a indica vreo ordine imperativă în care trebuie să se succeadă aceste activități. A concluzionat instanța de fond că soluția de clasare, dispusă în Dosarul nr. 80/2005, este legală în raport cu motivele reținute în Raportul Comisiei de disciplină, în care se analizează detaliat toate faptele sesizate de reclamant, astfel încât nu se poate reține că soluția de clasare este nemotivată.

î mpotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: 1. Instanța nu a analizat fondul cauzei, respectiv clasarea nelegală și disjungerea sesizării privitoare la faptele numitei G.L. - în calitate de șef al D.G.F.P. Cluj și trimiterea acesteia spre soluționare Comisiei de disciplină din cadrul A.N.A.F., precum și neaprobarea suspendării raporturilor de serviciu pe perioadă nedeterminată. 2. Raportul Comisiei de disciplină a fost întocmit și înaintat spre aprobare cu depășirea termenelor prevăzute de dispozițiile art. 32 alin. (4) din H.G. nr. 1210/2003. 3. Comisia de disciplină nu a luat în considerare obiecțiunile reclamantului de la data de 30 octombrie 2006, fără a motiva acest comportament.

4. Acțiunile premeditate și abuzive ale comisiei de disciplină au fost sesizate organelor penale, pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București aflându-se două dosare penale. Recursul este nefondat. 1. Instanța de fond a exercitat în mod corect controlul de legalitate a măsurii de clasare a dosarului nr. 80/2005, constatând legalitatea, atât formală, cât și de fond, a activității Comisiei de disciplină a M.F.P. În ceea ce privește Raportul de clasare, instanța nu putea să verifice decât dacă măsurile dispuse prin el se întemeiază pe lege și dacă fiecare dintre propunerile comisiei sunt motivate, iar nu arbitrare. Instanța nu putea însă să dispună invalidarea măsurii de clasare a sesizării, căci astfel s-ar fi substituit Comisiei speciale în atribuțiile acesteia expres reglementate prin H.G.

nr. 1210/2003. Disjungerea sesizării pentru numita G.L. s-a dispus pe temeiul dispozițiilor procedurale exprese ale actului normativ special. 2. Instanța de fond a constatat în mod corect că termenele prevăzute de dispozițiile H.G. nr. 1210/2003 sunt de recomandare, astfel încât depășirea lor nu poate fi sancționată cu anularea măsurii adoptate de comisia de disciplină. 3. Comisia de disciplină i-a comunicat reclamantului „Referatul privind rezultatul activității de cercetare administrativă”, la 11 octombrie 2006, reclamantul formulând obiecții împotriva acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 30 din H.G. nr. 1210/2003. În conținutul lor, aceste obiecții reiau aspectele sesizate inițial, în 12 puncte de argumentare, însoțite fiind de înscrisuri.

Prin „Raportul” Comisiei de disciplină nr. 550.094 din 14 martie 2007 sunt analizate aceste obiecțiuni (fila 12 a raportului) și înlăturate motivat, astfel încât susținerea recurentului că obiecțiunile sale nu ar fi fost luate în considerare nu poate fi primită. 4. În fine, situația de fapt că recurentul ar fi formulat două plângeri penale împotriva Comisiei de disciplină a M.F.P. nu este relevantă în cauza de față care are ca obiect o cerere în contenciosul administrativ, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.M., împotriva sentinței civile nr. 533 din 31 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2008.