ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.09.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2865/2008

HOTĂRÂRE
18.09.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2865/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 58/ F din 7 aprilie 2008, Curtea de Apel

Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționarul N.A. împotriva rezoluțiilor

nr.

352/P/2007 din 15 octombrie 2007 și nr. 1333/11/2/2007 din 26

noiembrie

2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

S-au reținut, în esență, următoarele: Prin plângerea formulată de

petiționar la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări penale față de

procurorul l.M., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila sub

aspectul pretinsei săvârșiri a infracțiunilor prevăzute de art. 288 alin. (1)

și art. 291 C. pen., susținând că acesta a menționat în fals, în rezoluția de

neîncepere a urmăririi penale nr. 166/P/2007 că

petiționarul ar fi fost citat și contactat telefonic de organele de

poliție,

iar, în rezoluția nr. 377/P/2007, a făcut mențiuni false asupra

datei depunerii plângerii penale împotriva sub-inspectorului de poliție G.F.

Prin rezoluția din 15 octombrie 2007, dată în dosarul nr. 352/P/2007 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în temeiul art. 228 alin. (4)

raportat la art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de procurorul l.M. pentru pretinsa săvârșire a

infracțiunilor prevăzute de art. 288 alin. (1) și art. 291 C. pen.

S-a reținut, în esență, că nemulțumirea petiționarului, constând în

mențiunea falsă referitoare la faptul că, deși ar fi fost citat telefonic de

organele de poliție, nu s-a prezentat, nu este

întemeiată, la dosar aflându-se procesul-verbal de citare a

petiționarului,

semnat de acesta, iar, procesul-verbal întocmit de sub-comisarul de poliție G.F.,

din care rezultă că petiționarul a contactat telefonic organele de poliție și a

comunicat că nu se va prezenta. Faptul că în rezoluția nr. 166/P/2007 s-a

menționat că petiționarul a fost contactat de

organele de poliție, deși

din procesul-verbal, rezultă că persoana

vătămată a contactat telefonic organele de poliție nu constituie un fals în

înscrisuri, în sensul art. 288 alin. (1) C. pen., întrucât nu s-a urmărit și

nici nu s-a realizat o denaturare a realității.

În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., s-a reținut

că procurorul nu a folosit nici un înscris falsificat.

Referitor la dosarul nr. 377/P/2007, s-a reținut că pe plângerea

petiționarului este trecută data de 28 martie 2007, dar în rezoluție s-a trecut

data de 8 mai 2007, deoarece aceasta este data la care plângerea a fost

înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, mențiune corectă, așa cum

rezultă din ștampila de înregistrare a cauzei la parchet.

Prin rezoluția din 26 noiembrie 2007, dată în dosarul nr.

1333/11/2/2007 a procurorului general, a fost menținută

rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală și

temeinică.

Împotriva ambelor rezoluții, petiționarul a formulat plângere la

instanță.

Instanța de fond, prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca

nefondată, plângerea petiționarului, reținând, în esență, că, în raport de

datele dosarului, rezoluțiile sunt temeinice și legale.

Astfel, din înscrisul existent la dosarul parchetului, rezultă că

petiționarul a fost citat pentru a fi audiat în cauza penală nr. 166/P/2007 și

a semnat citația, iar mențiunea procurorului în sensul că l-ar fi contactat

telefonic și ar fi refuzat să se prezinte nu constituie un fals în înscrisuri,

întrucât nu s-a urmărit și nici nu s-a realizat o denaturare a realității,

neproducându-se consecințe juridice.

În ceea ce privește cauza penală nr. 377/P/2007, s-a constatat că

plângerea părții vătămate poartă pe verso data de 28 martie 2007, dar

procurorul a menționat în rezoluție data de 8 mai 2007, deoarece aceasta este

data la care plângerea a fost înregistrată la parchet.

Împotriva sentinței a declarat recurs petiționarul, pe care l-a motivat

în scris la dosar și l-a susținut oral în ședință publică.

Recursul declarat de petiționar este nefondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect,

instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiționar, ca

nefondată.

Într-adevăr, așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în

cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate în

sarcina procurorului l.M., prevăzute de art. 288 alin. (1) C. pen.

Deși mențiunea făcută de procuror în dosarul nr. 166/P/2007 nu concordă

cu procesul-verbal existent la dosar, nu sunt întrunite elementele constitutive

ale infracțiunii reclamate, întrucât această modificare a înscrisului nu este

de natură să producă consecințe juridice, în sensul incriminat de legiuitor. în

lipsa acestei infracțiuni, nu poate exista nici infracțiunea de uz de fals,

întrucât situația premisă a acesteia constă în preexistenta unui înscris fals.

Referitor la cea de a doua faptă reclamată, din analiza actelor

dosarului, rezultă, într-adevăr, că mențiunea procurorului în rezoluția nr.

377/P/2007, în sensul că sesizarea Parchetului de pe

lângă Tribunalul Brăila, a avut loc la data de 8 mai 2007, este

corectă,

fapt ce rezultă din ștampila de înregistrare a cauzei la

parchet, această dată având natură juridică.

Așa fiind, criticile petiționarului nu pot constitui un motiv pentru

tragerea la răspundere penală a intimatului procuror sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor reclamate, activitatea acestuia putând fi verificată de către

procurorul ierarhic superior, în condițiile art. 275 și următoarele C. proc.

pen.

În raport de considerentele expuse, se constată că sentința instanței

de fond este temeinică și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul N.A., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar N.A. împotriva

sentinței penale nr. 58/ F din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1065/2008
onara a formulat plângere la procurorul general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, plângere care a fost respinsă prin rezoluția nr. 777/ll/2/2007 din 9 iulie 2007. În temeiul art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., petiționara a fo
ÎCCJ 2008-09-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2868/2008
Asupra recursurilor de față. În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 84/ F din 29 mai 2008, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara SC P.F. SRL G
ÎCCJ 2009-04-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1494/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.16/ F din 2 februarie 2009, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de SC P.F. SRL Galați, pri
ÎCCJ 2008-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1923/2008
prevăzută de art. 250 alin. (1) C. pen., în baza art. 228 alin. (6) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen., apreciindu-se că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală. Împotriva acestei rezoluții, în baza art. 278 C. proc. pe
ÎCCJ 2008-09-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2872/2008
Asupra recursurilor de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 100/ F din 25 iunie 2008, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul B.L. împot
Sursă