ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2987/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC R.S.

SRL București a chemat în judecată I.G.P.R., solicitând Instanței să constate

că a intervenit aprobarea tacită în privința cererii de acordare a licenței de

funcționare și să îl oblige pe pârât să îi elibereze această licență.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că prin cererea din 11 august 2006 a solicitat pârâtului să îi elibereze licența de funcționare pentru efectuarea următoarelor

servicii:

- servicii de pază a

obiectivelor, bunurilor și valorilor;

- servicii de pază a transporturilor de bunuri și

valori  importante;

- servicii de protecție

personală specializată;

- consultanță în domeniul

serviciilor respective.

Întrucât de la data

formulării cererii nu a primit răspuns din partea pârâtului, reclamanta

solicită să se constate că a intervenit aprobarea tacită, în condițiile art. 7

din O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 486/2003.

Prin sentința civilă nr. 456

din 13 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de

reclamanta SC R.S. SRL București.

În motivarea sentinței

civile pronunțate, Curtea de Apel a reținut, în esență, că, potrivit art. 2 din

O.U.G. nr. 27/2003, procedura aprobării tacite nu se aplică, printre altele, în

cazul autorizațiilor care privesc

regimul armelor de foc, munițiilor și explozibililor, iar, în cauză, așa cum

rezultă din adresa din 10 noiembrie 2006 și din lista cu mijloace materiale și

de comunicații din dotare, se constată că reclamanta, în realizarea serviciilor

pentru care a solicitat licențierea, urmează a utiliza armament cu glonț sau

gaz iritant lacrimogen.

Astfel, Curtea de Apel a

reținut că, în speță, nu este aplicabilă procedura aprobării tacite

reglementată de O.U.G. nr. 27/2003.

Împotriva sentinței civile nr.

456 din 13 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta SC R.S. SRL

București, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și pct.

9 C. proc. civ., în dezvoltarea cărora a susținut, în esență, următoarele:

Hotărârea atacată conține

motive contradictorii, întrucât deși constată că licențierea unei asemenea

societăți având ca obiect de activitate paza bunurilor, obiectivelor, etc. nu

presupune în mod necesar și autorizarea folosirii de armament și muniție, respinge

acțiunea motivat de faptul că în viitor societatea ar putea solicita o astfel

de autorizare.

Mai mult, susține recurenta,

societatea a primit avizul de principiu pentru înregistrare cu obiectul de

activitate, prevăzut de actele constitutive, solicitând licențierea în baza

Legii nr. 333/2003, fără a se pune problema solicitării unei autorizări pentru

procurarea, utilizarea sau obținerea de arme letale ori neletale, în baza Legii

nr. 275/2004.

Motivul de nelegalitate

constă în aceea că Instanța nu a avut în vedere cerințele Legii nr. 333/2003,

ci s-a raportat la obținerea autorizării pentru dreptul de a uza de arme,

reglementat de o altă lege, respectiv de Legea nr. 275/2004, interpretând

extensiv dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 27/2003 care instituie excepții de

strictă interpretare.

În opinia recurentei,

acordarea licenței de funcționare a unei societăți având ca obiect de

activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor și paza transporturilor

de bunuri și valori importante presupune numai îndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 333/2003, în funcție de

activitățile legale pe care le desfășoară aceasta putând fi autorizată ulterior

să procure arme și muniție, în condițiile prevăzute de Legea nr. 275/2004, care

sunt cu totul altele.

Recursul nu este fondat.

Hotărârea atacată cuprinde

motivele pe care se sprijină, fără a se putea reține că acestea sunt

contradictorii, în sensul dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., cum pretinde recurenta, astfel că incidența acestui motiv de recurs nu se justifică.

De asemenea, concluzia

primei Instanțe în sensul că procedura aprobării tacite prevăzută de O.U.G. nr.

27/2003 este inoperabilă în speță este în concordanță cu dispozițiile legale

aplicabile în materie, astfel încât nici motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi reținut.

Aceasta întrucât, în

conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2003 sunt

exceptate de la aplicarea procedurii aprobării tacite reglementată prin acest

act normativ autorizațiile emise în domeniul activităților nucleare, a celor

care privesc regimul armelor de foc, munițiilor și explozibililor, regimul

drogurilor și precursorilor, precum și cele din domeniul siguranței naționale.

Or, potrivit art. 3 alin. (1)

lit. a), teza finală din aceeași ordonanță de urgență, în sensul prevederilor

acestuia noțiunea de autorizare include și avizele, licențele, permisele,

aprobările sau alte asemenea operațiuni administrative prealabile ori ulterioare

autorizării.

Prin prisma acestor

dispoziții legale, coroborate cu cele ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 333/2003,

potrivit cărora paza transporturilor bunurilor și valorilor importante se

asigură cu mijloace de transport anume destinate și se realizează după caz, cu

jandarmi, gardieni publici, personal propriu sau al unei societăți specializate

de pază și protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii, avându-se

în vedere și actele depuse de părți la dosar, refuzul pârâtului de a elibera

licență de funcționare pentru serviciile indicate în acțiune, ca urmare a

solicitării formulată de reclamantă la 9 noiembrie 2006, în condițiile art. 7

și art. 8 din O.U.G. nr. 27/2003, este întrutotul justificat, existența cazului

de aprobare tacită cu privire la autorizație, invocată de aceasta, neputând fi

reținută.

Față de cele expuse, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC R.S. SRL București împotriva sentinței civile nr. 456 din 13 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2007.