ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 707/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 833 din 5 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a ll-a penală, în dosar nr. 30671/3/2006, s-a dispus, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnarea inculpatei M.R. la 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 alin. (1) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și al arestării preventive de la 18 iulie 2006 la 10 martie 2007. În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 5,00 grame heroină și în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, că la data de 18 iulie 2006, la sediul D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial București s-a prezentat martorul denunțător cu identitate protejată S.V. care a afirmat că are cunoștință despre faptul că două persoane, S. și A. se ocupă cu traficul de droguri de mare risc respectiv heroină în zona străzii S.M.M.

nr. 4 sector 3 unde comercializează contra sumei de 100 lei doza de 0,5 grame de heroină. În aceeași zi în prezența martorului asistent R.M. martorul denunțător a participat la organizarea flagrantului, fiind consemnate într-un proces verbal seriile bancnotelor ce compuneau suma de 1.000.000 de lei vechi. În prezența martorilor asistenți R.M. și M.Șt. s-a efectuat o percheziție corporală asupra martorului denunțător după care organele de poliție, denunțătorul S.V. și martorii asistenți D.M., R.M. și M.Șt.D. s-au deplasat pe strada Sld. Marin Marin. Martorul denunțător cu identitate protejată s-a deplasat cu autoturismul propriu fiind urmat de organele de poliție. Martorul a intrat în imobilul situat la nr. 4 ieșind după 2-3 minute și a predat organelor de poliție două pachețele din plastic, în formă de bilă, lipite la capăt prin ardere și care conțineau o substanță pulverulentă, după care s-a procedat la o nouă percheziție corporală a martorului și a autoturismului.

În imobil s-a efectuat o percheziție în baza autorizației de percheziție emisă de Tribunalul București și într-un dulap a fost găsită suma de 1.000.000 lei vechi având aceleași serii ca și bancnotele inserate în procesul verbal întocmit de organele de poliție. Asupra inculpatei, în banda cu care aceasta își strângea părul, au fost găsite 21 de pachete din plastic sub formă de bilă de diferite mărimi lipite la capăt prin ardere, și care conțineau o substanță pulverulentă, din rapoartele de constatare tehnico-științifică aflate la dosarul cauzei reieșind că cele 21 de punguțe de heroină găsite asupra inculpatei M.R. conțin 5,24 grame de heroină iar dozele predate de denunțător conțin 0,12 grame heroină.

Situația de fapt rezultă din probatoriul administrat, respectiv procesele verbale întocmite de organele de poliție, declarația martorului denunțător, rapoartele de constatare tehnico-științifică ce se coroborează cu declarațiile martorilor asistenți și declarațiile de recunoaștere date de inculpată. Tribunalul a constatat că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale iar după săvârșirea infracțiunii a avut o atitudine procesuală corectă, recunoscând și regretând comiterea infracțiunii, și a fost cooperantă cu organele judiciare, a avut un loc de muncă, motive pentru care a reținut în favoarea acesteia circumstanțele atenuante prevăzute la art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Tribunalul a reținut totodată că inculpata a făcut două denunțuri pentru a beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, dosarele penale fiind însă soluționate prin neînceperea urmăririi penale, întrucât persoana ce trebuia să colaboreze cu organele de poliție pentru prinderea în flagrant a celor denunțați nu s-a mai prezentat, ceea ce denotă dorința inculpatei de a colabora cu organele de poliție în vederea depistării unor traficanți de droguri. În baza art. 65 C. pen., instanța a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, apreciind că se impune numai interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice precum și a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Împotriva sentinței penale a declarat apel inculpata M.R. cu motivarea că solicită numai reindividualizarea pedepsei sub aspectul strict al modalității de executare a acesteia și a solicitat să fie avute în vedere concluziile referatului de evaluare depus la dosar din care rezultă că inculpata are posibilități medii de integrare în societate, că este infractor primar și a conștientizat gravitatea faptei săvârșite și să se țină seama și de faptul că este mama unui copil în vârstă de 6 luni, solicitând desființarea parțială a sentinței atacate și rejudecând să se dispună suspendarea executării pedepsei. Prin decizia penală nr. 348 din 26 octombrie 2007, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata M.R.

împotriva Sentinței penale nr. 833 din 5 iunie 2007 a Tribunalului București, secția a ll-a penală, din dosar nr. 30.671/3/2006. În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus reținerea și arestarea preventivă pe durata 18 iulie 2006 – 10 noiembrie 2007 inclusiv, și în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, în raport de circumstanțele comiterii faptei și cele personale ale inculpatei, instanța de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepsei, reținând circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și reducând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege până la limita posibilă.

A mai reținut că, solicitarea inculpatei de a se dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei nu este justificată, întrucât instanța de fond a dat largă eficiență dispozițiilor privind circumstanțele atenuante și a apreciat în consecință că, în raport de circumstanțele comiterii faptei, respectiv cantitatea mare de droguri deținută în scopul vânzării de către inculpată, de gradul de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și de urmările pe care le prezintă această infracțiune, este necesară executarea pedepsei în regim de detenție, pentru ca scopul preventiv și educativ al pedepsei să fie atins. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata M.R.

În motivele de recurs susținute oral, de apărătorul ales al inculpatei, a fost reiterată cererea formulată și în apel, respectiv s-a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate de prima instanță, prin aplicarea art. 86 1 C. proc. pen., în susținerea acestei cereri s-a invocat lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpata are un copil de 10 luni, fiind însărcinată în luna a treia. Examinând decizia recurată în raport de motivul de recurs formulat de inculpată care va fi analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatei M.R. este nefondat. Inculpata solicită reindividualizarea pedepsei numai sub aspectul modalității de executare a acesteia, solicitând aplicarea art. 86 1 C. pen.

Instanța de recurs, constată că prima instanță a acordat inculpatei largi circumstanțe atenuante, cărora Ie-a dat efecte depline prin coborârea pedepsei de la 10 ani închisoare la limita posibilă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv 3 ani și 6 luni închisoare. Astfel, au fost reținute ca circumstanțe atenuante, atitudinea corectă a inculpatei în timpul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, faptul că are un copil de 10 luni și a avut un loc de muncă. Aprecierea primelor instanțe că reeducarea inculpatei se poate realiza numai prin executarea efectivă a pedepsei este corectă și ea este susținută de gravitatea deosebită a faptei comisă de inculpată, de pericolul social concret al faptei de trafic de droguri de mare risc, apreciat în raport de activitatea infracțională a acestea care a fost surprinsă în flagrant vânzând două doze de heroină și având asupra ei încă 21 de astfel de doze, în greutate totală de 5,24 gr.

heroină, și de urmările pe care le prezintă această infracțiune. În concluzie, Înalta Curte constată că schimbarea modalității de executare a pedepsei nu se justifică, în raport de circumstanțele comiterii faptei, de gravitatea acesteia și în condițiile în care instanța de fond a dat eficiență tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de lege, astfel încât scopul educativ și preventiv al pedepsei să fie atins. Împrejurarea că inculpata are un copil de 10 luni, și în prezent este însărcinată în luna a treia, poate fi invocată ca motiv de întrerupere a executării pedepsei potrivit art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Față de aceste considerente și întrucât, nu a fost identificat nici un alt caz de casare care să poată fi pus în discuție din oficiu potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatei este nefondat, urmând ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să-l respingă, ca atare. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.R. împotriva deciziei penale nr. 348 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Obligă recurenta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 27 februarie 2008.