ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3571/2007

Asupra recursului de față,

în baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele;

Prin sentința penală nr. 413 din 22 martie 2007 a Tribunalului

București, secția I penală, pronunțată în dosar nr.

38667/3/2006,

inculpatul D.N.I.

a

fost

condamnat, la:

- 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicere a drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen, pentru infracțiunea de

trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143 / 2000, cu aplicarea art. 37 lit. b),

art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (

2), art. 76 alin. (1) lit. a) și

art. 80 alin. (1) C. pen.

A fost dedusă durata detenției

preventive, cu începere de la 19

septembrie 2006.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut, în esență, că,

la 19 septembrie 2006, la ora 12,00,

în cadrul unui flagrant realizat de

organele

de cercetare penală ale poliției ca urmare a denunțurilor

formulate de numiții M.V. și Z.A.G. ( care

erau cercetați de acele organe tot pentru

infracțiuni la Legea nr. 143/

2000), inculpatul D.N.I. a cumpărat de la

inculpatul

T.F. (de asemenea, condamnat în

cauză) două doze de heroină, pentru care i-a plătit 100 lei, din care una și-a

administrat-o

de îndată în locuința

vânzătorului iar pe cealaltă i-a vândut-o, cu 100

lei, denunțătorului Z.A.G.

Prin Decizia penală nr. 196/ A din 22 mai

2007 a Curții de Apel

București, secția a ll-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie, apelul inculpatului D.N.I. (ca și, de altfel,

apelul inculpatului T.F.), apel prin care se solicita reducerea pedepsei, a

fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a

declarat recurs (numai)

inculpatul

D.N.I. care, atât prin apărător cât și în ultimul

cuvânt, a solicitat, ca și în apel, reducerea

pedepsei prin acordarea

unei

eficiente sporite circumstanțelor atenuante corect acordate de instanța de fond

(caz de casare prevăzut de art. 385

9

alin. 1 pct. 14

C. pr. pen).

Recursul nu este fondat.

Instanța de apel a confirmat, cu justificat temei, hotărârea

primei instanțe, apreciind în mod judicios că, în

condițiile în care inculpatul are calitatea de recidivist după executare [(art.

37 lit. b) C. pen)],iar semnificația circumstanțelor atenuante cade sub

incidența art. 80 alin. (1) C. pen, pedeapsa stabilită de instanța de fond, la

un

cuantum, 4 ani și 6 luni închisoare, ce reprezintă mai puțin de jumătate

din minimul special (10 ani închisoare), este necesară și îndestulătoare pentru

realizarea finalităților prevăzute de art. 52 C. pen.

Examinându-se cauza și potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

, nu s-a constatat nici existența

vreunui alt caz, din cele

prevăzute la alin.

(1), care, invocat din oficiu, ar fi de natură să ducă la

casarea

deciziei atacate.

Astfel fiind, în baza art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. b )C. proc. pen.

, Curtea va respinge

recursul ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

inculpatul va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpatul D.N.I. împotriva deciziei penale nr. 196/ A din 22 mai 2007 a

Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive

de la 19 septembrie 2006 la 4 iulie 2007.

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 300 lei, din care onorariul

apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 iulie

2007.