ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2987/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2987/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 160 din 8 februarie 2008 Tribunalul
București, secția a
II
a penală, în temeiul dispozițiilor art. 2
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe inculpata I.I. la o
pedeapsă de 10 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) și b) C.
pen.
A constatat că inculpata a fost reținută de la 14 iunie la
15 iunie 2007, a computat din pedeapsa aplicată și a constat că este arestată
în altă cauză.
În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatei pe o perioadă
de 6 ani exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în
baza art. 17 la art. 18 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea în vederea
distrugerii cantității de 0,54 grame heroină rămasă după efectuarea probelor de
laborator și a dispus arestarea inculpatei în prezenta cauză după rămânerea
definitivă a hotărârii judecătorești.
Instanța a reținut în fapt că prin rechizitoriul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial
București în dosarul nr. 809/D/P/2007 a fost trimisă în judecată inculpata I.I.
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/200, reținându-se că prin denunțul formulat la 12 iunie 2007,
denunțătorul P.A. a arătat că, fiind consumator de heroină s-a aprovizionat în
mod repetat, din zona Ferentari, de la o persoană cunoscută sub numele „F."
care locuiește într-un imobil de pe strada A. Denunțătorul a acceptat să
colaboreze cu organele de urmărire penală și în ziua de 14 iunie 2007, în
prezența martorului asistent O.I.L., au procedat la capcanarea sumei de 50 RON,
necesară cumpărării unei doze de heroină. Astfel în jurul orei 14,00, acesta
s-a deplasat în zona străzii A. s-a întâlnit cu o femeie de aproximativ 30-35
de ani căreia i-a înmânat suma de bani, iar acesta s-a aplecat lângă scara
imobilului, de unde a luat un obiect de dimensiuni mici pe care l-a înmânat
denunțătorului. S-a procedat la imobilizarea persoanei suspecte care a fost
identificată ca fiind inculpata I.I. și căutând în locul de unde fusese observat
faptul că inculpata a luat obiectul de mici dimensiuni, lângă scara imobilului,
sub o piatră era un pachet de țigări, în interiorul căruia s-au găsit 13
punguțe de plastic, în care se observa un praf de culoare maronie. La contrarul
corporal asupra inculpatei s-au găsit un telefon mobil și suma de 120 RON din
care 4 bacnote de 10 RON corespundeau ca serii bancnotelor capcanate anterior
prin consemnarea seriilor într-un proces verbal.
Conform raportului de constatare tehnico
științifică nr. 332389 din 15 iunie 2007 s-a constatat că masa totală netă de
0,94 grame conține heroină.
Instanța a constatat că faptele inculpatei I.I.
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și a condamnat pe aceasta la o pedeapsă de 10
ani închisoare.
Î
mpotriva aceste hotărâri, inculpata I.I. a
declarat apel și a solicitat reducerea pedepsei, susținând că pedeapsa aplicată
este mult prea mare în raport de atitudinea sinceră, lipsa antecedentelor
penale și dispozițiile art. 74 lit a)și c) și art. 76 C. pen.
Prin decizia penală nr. 115 A din 23 aprilie
2008 Curtea de Apel București, secția
I
a penală, a admis apelul formulat de
inculpata I.I. împotriva sentinței penale nr. 160 din 08 februarie 2008 a
Tribunalului București, a desființat în parte sentința apelată, și rejudecând,
a redus pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 de la 10 ani închisoare la 6
ani închisoare, ca urmare a reținerii în favoarea inculpatei a dispozițiilor
art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale
sentinței, a constatat că inculpata este arestată în altă cauză și a dedus
perioada reținerii de 24 de ore din 14 -15 iunie 2007. Instanța de apel a
apreciat că aplicând o pedeapsă sub minimul
special
prevăzut de lege poate fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen.,
având în vedere circumstanțele atenuante ale acesteia și faptul că nu s-a făcut
o corectă individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, în raport de toate
criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72
C. pen.
Decizia penală sus menționată a fost atacată
cu recurs, în termen legal, de către inculpată, care invocând cazul de casare
prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen. a arătat că față de practica
instanțelor, față de situația sa, față de circumstanțele atenuante și față de
cantitatea mult redusă de mai puțin de 1 gram heroină, pedeapsa de 6 ani
închisoare aplicată este mult prea mare.
Verificând hotărârea atacată pe baza
materialului de la dosar, Curtea constată că recursul formulat în temeiul art. 385/9
pct. 14 C. proc. pen. de inculpata I.I. nu este fondat.
Situația de fapt reținută rezultă din
mijloacele de probă legal administrate, respectiv declarațiile inculpatei,
declarațiile martorului I.L., procesul verbal privind capcanarea sumei de 50
RON , raportul de constatare tehnico-științifică nr. 332389 din 15 iunie 2007.
Instanța de fond care a aplicat o pedeapsă de
10 ani închisoare și instanța de prim control judiciar care a redus această
pedeapsă la 6 ani închisoare, au ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72
C. pen., respectiv de limitele speciale, gradul ridicat de pericol social al
infracțiunii, împrejurările concrete de săvârșire a faptei și persoana
inculpatei.
Pedeapsa pronunțată de instanța de apel este
justificată și necesară realizării atât a funcțiilor de constrângere și reeducare
cât și a scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, având în vedere și
faptul că inculpata în prezent se află arestată în altă cauză pentru același
gen de fapte.
Astfel, cererea inculpatei de reducere a
pedepsei nu poate fi primită, față de circumstanțele reale și personale ale
acesteia, Înalta Curte, analizând întreg materialul probator, constată că
pedeapsa astfel cum a fost individualizată de către instanța de apel, față de
dispozițiile art. 72 C. pen., este necesară realizării funcțiilor sale de
constrângere, de reeducare și scopului prevenirii săvârșirii de noi
infracțiuni, fiind just individualizată față de dispozițiile mai sus
menționate.
Pentru cele ce preced și constatând, din
examinarea din oficiu a hotărârilor, că nu există niciunul din celelalte cazuri
de casare prevăzute de art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen.,
recursul
inculpatei I.I. urmează să fie respins ca
nefondat.
Constată că recurenta inculpată este arestată
în altă cauză în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. obligă recurenta
inculpată la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata I.I. împotriva
deciziei penale nr. 115 A din 23 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția
I p
enală.
Constată că recurenta inculpată este arestată în altă cauză.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 25 septembrie 2008.