ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 652/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 21 februarie 2007 și

precizată ulterior, reclamantul S.D. a chemat în judecată C.N.V.M., solicitând

anularea Ordonanței emise de aceasta cu nr. 129 din 07 februarie 2007 și a Deciziei

nr. 347 din 13 martie 2007 prin care i-a fost respinsă contestația.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a arătat că măsura convocării A.G.A. de către C.A. al S.I.F.

Oltenia, dispusă de C.N.V.M. prin Ordonanța nr. 128/2007, pentru a fi pusă în

discuție oportunitatea menținerii sale în funcțiile de conducere pe care le

deținea, este abuzivă și destabilizatoare pentru activitatea S.I.F. Oltenia.

Aceasta cu atât mai mult cu

cât motivul avut în vedere de pârâtă, respectiv cel al trimiterii sale în

judecată prin rechizitoriul D.N.A. nu reprezintă și dovada vinovăției sale și

nu face parte din incompatibilitățile prevăzute de Regulamentul C.N.V.M. pentru

ocuparea unor funcții de conducere.

Prin sentința civilă nr.

1847 din 27 iunie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată reținând pentru acesta că potrivit

Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2004, A.G.A avea competența a se pronunța asupra

oportunității menținerii reclamantului în funcțiile deținute, având în vedere

faptul trimiterii acestuia în judecată pentru infracțiuni de corupție precum și

influența acestuia asupra imaginii societății de investiții implicit.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs S.D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel recurentul a susținut

că în condițiile în care Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 nu constituie o

dispoziție prin care să se prevadă că simpla trimitere în judecată, în absența

unei hotărâri definitive de condamnare, îndreptățește A.G.A. să pună în

discuție oportunitatea menținerii sale în funcție, atât hotărârea C.N.V.M. de

convocare a A.G.A. cât și hotărârea Curții de Apel București sunt nelegale.

Aceasta cu atât mai mult cu cât se reține că C.N.V.M. nu i-a retras avizul

pentru exercitarea funcțiilor de conducere.

Recursul nu este fondat.

Prin Ordonanța nr. 128 din

07 februarie 2007 C.N.V.M. a solicitat C.A. al S.I.F. Oltenia să convoace A.G.A.

în vederea a adoptării unei hotărâri cu privire la oportunitatea menținerii lui

S.D. în funcțiile deținute în cadrul S.I.F. Oltenia.

Decizia a fost motivată prin

rechizitoriul D.N.A. - secția de combatere a infracțiunilor conexe, infracțiunilor

de corupție, prin care S.D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. coroborate cu dispozițiile art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. raportat la art. 218 C. pen.

Competența C.N.V.M. de a

emite ordonanța în sensul arătat, este determinată de calitatea sa de

autoritate de reglementare și supraveghere a pieței de capital și de

atribuțiile sale privind corecta informare a acționarilor cu privire la acele

împrejurări care ar putea influența desfășurarea normală a activității decizionale

a acționarilor (art. 2 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004).

Chiar dacă prin

reglementările cuprinse în Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 - art. 18, nu se

regăsește ca motiv de incompatibilitate pentru menținerea în funcția de

președinte sau administrator și simplul fapt al trimiterii în judecată, în mod

cert acesta creează posibilitatea unui prejudiciu de imagine atât asupra celui

care exercita aceste funcții cât și asupra societății de investiții, situație

în care A.G.A. este singura autoritate în măsură să decidă.

Cum o astfel de solicitare

nu produce prin ea însăși efecte juridice asupra funcțiilor pe care recurentul

le îndeplinește în cazul S.I.F. Oltenia, legal și temeinic, Instanța fondului a

apreciat că decizia emisă nu este un act vătămător și a respins cererea de

anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.D., împotriva sentinței civile nr. 1847 din 27 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 februarie 2008.