ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 695/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. 1071/54 din 8 martie 2007, reclamantul T.T. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.D., stabilirea calității

sale de beneficiar al drepturilor acordate de O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost

modificată și completată. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, s-a

născut în luna februarie 1944 în Transnistria, familia sa fiind deportată

acolo, dar întrucât în Transnistria nu s-au eliberat romilor certificate de

naștere, reclamantul a fost declarat la starea civilă ca fiind născut în

România, comuna Sadova, județul Dolj la data de 7 noiembrie 1944.

Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 235 din 5 iulie 2007 a respins acțiunea formulată de reclamantul T.T., în contradictoriu cu pârâta

C.J.P.D.

În motivare soluției s-a reținut

că, deși reclamantul a făcut dovada că familia sa a fost deportată în

Transnistria, nu a făcut nici o dovadă din care să rezulte că s-a născut în

perioada deportării părinților săi, iar nu ulterior, pe teritoriul României,

așa cum rezultă din certificatul său de naștere.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamantul T.T., susținând în esență că a făcut

dovada că familia sa a fost deportată în Transnistria în anii1941 - 1944, că a

depus declarații notariale care atestă că reclamantul s-a născut în februarie

1944 în Transnistria, dar că întrucât nu se eliberau certificate de naștere în

Transnistria, romilor născuți pe acel teritoriu, a fost declarat la starea

civilă ca fiind născut în România, comuna Sadova, județul Dolj, la data de 7 noiembrie 1944.

Examinând sentința atacată

în raport cu motivarea recursului, probele administrate în cauză, dispozițiile

legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestui act normativ, persoana cetățean român care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiilor enumerate în

actul normativ.

Art. 2 din Normele de aplicare

ale prevederilor O.G. nr. 105/1999 stabilește că, persoana strămutată este

aceea care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în

altă localitate, din motive etnice.

Din certificatul de naștere

al reclamantului rezultă că T.T., fiul lui A. și C. s-a născut la data de 7 noiembrie 1944 în comuna Sadova, județul Dolj, deci pe teritoriul României.

Conform extrasului emis de A.N.,

conținând „Tabelul nominal de țigani din raza legiunii de jandarmi Dolj,

mobilizați și mobilizabili ce urmează a fi evacuați” în anul 1942, figurează

înscrisă familia T.A. și T.C. cu copii G., N. și T. Așadar, deși s-a făcut

dovada că familia reclamantului a fost deportată în Transnistria, nu există

nici o dovadă că reclamantul s-ar fi născut în Transnistria, în perioada

deportării părinților săi, iar nu ulterior pe teritoriul României așa cum este

înscris în certificatul său de naștere.

Declarațiile extrajudiciare

ale martorilor, invocate de reclamant în dovedirea cererii sale nu pot face

dovada contra unui înscris, respectiv împotriva certificatului de naștere.

În consecință, recursul

fiind nefondat, va fi respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de T.T. împotriva sentinței nr. 235 din 5 iulie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2008.