ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2259/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2259/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Tulcea,
reclamantul T.T.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii
nr. 5631/2006 și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu
consecința acordării drepturilor cuvenite.
În motivarea
acțiunii reclamantul a arătat că s-a născut la data de
26
februarie 1942 în localitatea Eschibaba, Județul Tulcea, părinții săi, T.T. și T.M.,
făcând obiectul schimbului de populație în
baza
Tratatului Româno - Bulgar semnat la Craiova în luna septembrie
a anului
1940.
Reclamantul a mai opinat că pârâta a respins în mod greșit
cererea sa formulată în temeiul Legii nr.
189/2000, întrucât s-a născut
ulterior strămutării părinților săi,
suferind astfel aceleași consecințe nefavorabile ca si familia sa.
Prin sentința civilă nr. 20/ CA din 12 ianuarie 2007 a Curții de
Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios a
dministrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost admisă,
instanța dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată instanța a constatat că
reclamantul este beneficiar al Legii nr.
189/2000 și a obligat pârâta să
emită o hotărâre în acest sens.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în
esență, că potrivit probatoriului administrat părinții reclamantului au făcut
obiectul schimbului de populație în baza Tratatului de la Craiova încheiat în anul 1940 între România și Bulgaria, reclamantul născându-se ulterior, la
data de 26 februarie 1942, în localitatea Eschibaba, județul Tulcea, astfel
încât acesta a avut de suferit aceleași consecințe nefavorabile ca și familia
sa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.T.,
criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, opinând că
intimatul nu era născut in anul 1940 când a avut loc schimbul de populație
intre Bulgaria si România pentru a se susține că acesta a avut alt domiciliu si
a fost obligat să îl schimbe in alta localitate.
Înalta Curte de Casație si
Justiție, analizând motivele invocate în
raport cu
sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în
cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. l din O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act
normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu
începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul
mai sus menționat.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste
drepturi să beneficieze toate persoanele, cetățeni români, care au avut de
suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, iar prin
persoana persecutată se înțelege atât persoana care a suferit acele persecuții
în mod direct, cât și aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecințele
persecuției.
Acesta este și cazul persoanelor care s-au născut în
perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a
unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele
nefavorabile care au decurs din aceasta situație. O atare concluzie se
desprinde din întreaga economie a actului normativ aplicabil, fiind echitabilă
acordarea drepturilor în speță.
Din probatoriul administrat în cauză, în speță
înscrisurile depuse la dosarul de fond, rezultă că intimatul
reclamant se încadrează în situația prevăzută de
lege, fiind îndrituit să
beneficieze de măsurile reparatorii în speță,
situație dovedită de
aceasta în
conformitate cu prevederile art. 6
1
din O.G. nr. 105/1999 și
art.
4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin
H.G. nr. 127/2002.
Pentru considerentele
arătate, se constată că instanța a pronunțat
o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind
nefondat, urmează a fi
respins ca atare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I
D E
Respinge
recursul declarat de C.J.P.T., împotriva sentinței civile nr. 20/ CA din 12
ianuarie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2007.