ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2870/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la  Curtea de Apel Constanța reclamanta Ț.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T.

anularea Hotărârii nr. 5739 din 29 decembrie 2006 și totodată obligarea

acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea

acțiunii, reclamanta, a arătat că s-a născut la data de 30 august 1942 în

localitatea Eschibaba, județul Tulcea, în perioada în care familia acesteia a

suferit persecuții etnice ca urmare a strămutării efectuate în anul 1940, fiind

nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu.

Reclamanta, în susținerea

acțiunii, a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare

civilă, extras din Tabelul de evacuați din Cadrilater eliberat de A.N.,

situația de avere, care atestă că familia acesteia a făcut obiectul schimbului

de populație ca urmare a Tratatului Româno - Bulgar încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940.

Pârâta, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 219/ CA

din 2 aprilie 2007, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus

anularea Hotărârii nr. 5739 din 29 decembrie 2006 emisă de pârâtă și a

obligat-o să-i recunoască reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr.

189/2000.

Pentru a adopta această soluție,

Instanța de Fond a reținut, în esență, că reclamanta a dovedit prin probele

administrate că s-a născut la data de 30 august 1942 în localitatea în care

părinții săi au fost refugiați, respectiv localitatea Eschibaba, județul

Tulcea, făcând obiectul schimbului de populație ca urmare a Tratatului Româno -

Bulgar încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940.

Împotriva hotărârii Instanței de

Fond, a declarat recurs pârâta, C.J.P.T., considerând-o nelegală și

netemeinică, arătând că în mod greșit s-a stabilit calitatea de beneficiar al

Legii nr. 189/2000 reclamantei, deoarece aceasta nu era născut în 1940 când a

avut loc schimbul de populație ca urmare a semnării Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1941.

Examinând cauza și sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile

legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de

prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în

perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a

fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege

menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care,

din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face

nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv

strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi

să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie

intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia

împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut

l-au dobândit.

Cum, în cauză, s-a făcut dovada

și este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut în perioada refugiului

părinților săi, în mod corect a reținut Instanța de Fond că acesta a împărtășit

situația părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale

refugiului care, implicit, s-au răsfrânt și asupra sa.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 219/ CA din 2 aprilie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 5 iunie 2007.