ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2849/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 1 februarie

2007 reclamanta C.E. a solicitat anularea Hotărârii nr. 10110 din 4 ianuarie

2007 emisă de C.J.P.T. și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr.

189/2000, motivând că a avut statutul de persoană strămutată din motive etnice,

fiind născută în perioada refugiului familiei sale din Transilvania de Nord în

Timișoara, după Dictatul de la Viena.

Curtea de Apel Timișoara, secția

de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 47 din

21 februarie 2007 prin care a admis acțiunea, a anulat Hotărârea nr. 10110 din

4 ianuarie 2007 emisă de pârâtă și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre,

prin care să-i acorde reclamantei drepturile stabilite de Legea nr. 189/2000 și

calitatea de persoană strămutată, conform art. 1 lit. c) din lege.

Hotărând astfel, Instanța de Fond

a reținut că reclamanta s-a născut la data de 13 iulie 1944, dată la care

părinții săi erau strămutați din motive etnice, din localitatea de domiciliu și

a dobândit prin naștere statutul de strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute

de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea drepturilor

recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.J.P.T., solicitând casarea hotărârii și respingerea

acțiunii formulate de C.E.

Recurenta a susținut că

hotărârea Instanței de Fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care

Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la

persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar

intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și

limitativ prin dispozițiile legale susmenționate, întrucât s-a născut la un

interval de 22 luni ulterioare strămutării și nu în perioada de concepție

prevăzută de C. fam., astfel încât să beneficieze de drepturi de la concepție,

potrivit art. 654 C. civ.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr.

105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia

persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere

de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în

altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000 în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea

de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuție etnică,

ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal Instanța a apreciat că și

copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același

statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data

retrocedării pământului românesc.

Situația de refugiat a rezultat

din probele administrate în cauză, respectiv copia extras de pe Registrul de

evidență a refugiaților din Transilvania de Nord stabiliți în Timișoara și

copiile actelor de stare civilă ale reclamantei.

Interpretarea dată de

Instanță este legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția Instanței

fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâta C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 47 din 21 februarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 iunie 2007.