ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8114/2007

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1235 din 23 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția civilă, a fost respinsă contestația formulată de SC B.T.S. SA Sibiu împotriva intimatului Primarul Municipiului Sibiu, prin care s-a solicitat anularea adresei nr. 55607 din 3 octombrie 2005 și dispunerea restituirii în natură a imobilului identificat în C.F. 3061 Sibiu, nr. top 3676/1/2 și nr. top 3674/1/1/1 precum și a terenului situat administrativ la intersecția străzilor B., S. și V.H. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, notificarea se soluționează de către unitatea deținătoare printr-o dispoziție/decizie care poate fi cenzurată de instanță, însă interpretarea restrictivă a textului art. 21 alin. (1) nu trebuie să fie una excesiv de formalistă.

Răspunsul dat reclamantei la notificările adresate la 20 septembrie 2005, chiar dacă nu a fost cuprinsă într-o dispoziție/decizie, ci s-a comunicat printr-o adresă cuprinzând motivat cauza neanalizării acestora pe temeiul tardivității depunerii lor poate fi verificat de instanță. De altfel, însăși reclamanta a înțeles să atace adresa de respingere a notificărilor și a calificat-o ca o dispoziție emisă în contextul prevăzut de Legea nr. 10/2001, de intimată. Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, criticând-o ca nelegală solicitând admiterea contestației așa cum a fost formulată. Sub un prim aspect s-a invocat calificarea greșită a adresei atacate ca neîntrunind cerințele unei dispoziții de soluționare a notificărilor pentru că s-au înlăturat fără temei prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Prin aceasta s-a eliminat nejustificat o etapă a procedurii speciale și prealabile înscrise în lege. De aceea se impunea ca instanța să oblige Primarul Municipiului Sibiu să emită o dispoziție de restituire în natură a imobilelor ce fac obiectul notificării. Numai după emiterea dispoziției instanța era îndreptățită să analizeze pretinsa tardivitate a notificărilor. Nelegal s-a reținut, în contextul arătat, că Legea nr. 10/2001 nu ar mai avea aplicare, din moment ce aceasta nu a fost abrogată ci doar modificată prin prevederile Legii nr. 247/2005. Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 117/A din 22 martie 2007 a respins apelul declarat de contestatoarea SC B.T.S. SA Sibiu împotriva sentinței nr. 1235 din 23 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția civilă.

Pentru a decide astfel, curtea a reținut în esență următoarele: Potrivit art. 21 și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 notificările persoanelor îndreptățite sunt soluționate de unitățile deținătoare, iar în cazul imobilelor deținute de autoritățile administrativ-teritoriale de către primari, prin dispoziții sau decizii motivate. Aceste acte pot fi atacate în justiție în termen de 30 de zile de la comunicare, de către persoana îndreptățită conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. În speță, soluționarea notificărilor s-a făcut în temeiul nerespectării termenului de depunere a acestora prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, republicată, termen prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și O.U.G.

nr. 145/2001, doar prin emiterea unei adrese. Această adresă a fost atacată de reclamantă cu acțiune în justiție specifică Legii nr. 10/2001, întrucât prin această adresă au fost soluționate notificările depuse la primăria Municipiului Sibiu. Soluționarea s-a motivat în fapt și în drept, astfel că însăși reclamanta a înțeles că actul emis produce efectele încheierii procedurii administrative prealabilă prevăzută de Legea nr. 10/2001, chiar dacă actul nu a fost emis de primar ci de secretar, dar sub antetul și ștampila Primăriei Municipiului Sibiu. Toatele elementele necesare clarificării raporturilor juridice ce fac obiectul Legii nr. 10/2001 privind retrocedarea imobilelor pretinse de reclamantă s-au identificat în răspunsul dat, împrejurare în care s-a calificat acest răspuns ca echivalând unei dispoziții reglementate de textele arătate din Legea nr. 10/2001.

Din nici o probă nu rezultă că reclamanta a depus notificările în termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată, astfel că din această perspectivă, instanța de fond corect a stabilit că nu mai pot fi valorificate drepturile pretinse în temeiul acestei legi, cât timp a pierdut termenul pentru depunerea notificărilor. În contra acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC B.T.S. SA Sibiu, invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Dezvoltând critica de nelegalitate, s-au susținut în esență, următoarele: - instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, statuând că adresa emisă produce efectele încheierii procedurii administrative prealabile, chiar dacă actul nu a fost emis de primar, ci de secretar, sub antetul și ștampila primăriei, întrucât singura persoană în drept a emite dispoziție motivată este primarul; - prevederile Legii nr. 10/2001 sunt imperative și nu au caracter de recomandare atât în ceea ce privește modalitatea de a solicita restituirea, cât și modul de răspuns la solicitări, respectiv dispoziția/decizia, motivată de primar; - prin emiterea adresei nr. 55607 din 3 octombrie 2005 de către Primărie nu se poate înlocui dispoziția cerută de lege și emisă de primar, eliminând în mod nejustificat o etapă a procedurii speciale și prealabile obligatorii.

S-a mai susținut că în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că anularea unei dispoziții administrative emisă de primar, se impune atunci când nu a fost motivată, ceea ce denotă că și în situația când actul nu a fost emis de primar, regula este aceeași, anularea actului. Recursul nu este întemeiat. Obiectul acțiunii îl constituie anularea adresei nr. 55607 din 3 octombrie 2005, emisă de Primăria Municipiului Sibiu și pe cale de consecință obligarea Primarului Municipiului Sibiu, la emiterea unei dispoziții privind restituirea în natură a terenurilor individualizate în petitele acțiunii introductive de instanță. În speță, răspunsul negativ la notificarea adresată pârâtei Primăria Municipiului Sibiu, respectiv adresa nr. 55607 din 3 octombrie 2005, a fost calificat de recurentă ca fiind echivalent cu o dispoziție/decizie chiar dacă nu poartă această denumire, din moment ce a înțeles să recurgă la procedura jurisdicțională.

În aceste condiții, instanța de fond a apreciat în mod corect că procedura administrativă a fost parcursă și a judecat în fond cauza, respingând acțiunea întrucât notificările au fost depuse cu mult peste termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr.10/2001. Pe e altă parte, faptul că răspunsul negativ nu echivalează cu o dispoziție/decizie, ar fi de un formalism excesiv ce ar avea drept consecință tergiversarea soluționării fondului cererii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta SC B.T.S. SA împotriva deciziei nr. 117/A din 22 martie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2007.